Tradiţii în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată se deschid porţile Raiului

Suntem în Săptămâna Luminată, cea care urmează Învierii Domnului Isus Christos. Începe o perioadă aparte pentru creştinii ortodocşi, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

De Sfintele Paşti, Biserica vesteşte: „Acum, toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ”. Începe, aşadar, Săptămâna Luminată. În Lunea Albă, s-au deschis porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care a murit în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.  Marţea Albă este o zi nelucrătoare, în care  nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone dau de pomană pască rămasă de la Paşte şi vin roşu.

În Sfânta Mercurie, bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. Joia din Săptămâna Luminată mai este numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. 

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.