Ținutul Secuiesc, la un pas de autonomie! Proiectul, adoptat de Camera Deputaților. Senatul va lua decizia finală

harta-romania.jpg

Harta Romaniei
Ținutul Secuiesc ar putea deveni regiune autonomă dacă proiectul de lege trece și de Senat

Click desktop articole 300x250 p1

Click desktop articole 300x250 p2

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a fost votat, tacit, de Camera Deputaților. Termenul până la care trebuia dezbătută, aprobată sau respinsă inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul din 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza. Iată ce prevede proiectul!

Ținutul Secuiesc, la un pas de autonomie! Ce prevede proiectul de lege 

Conform actului normativ, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc, transmite Digi24. Înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare. Ținutul Secuiesc vine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.

Ţinutul Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita şi „scaunul istoric Mureş”

Regiunea autonomă va cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti. Iată care sunt acestea:

  • Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely);
  • Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna);
  • Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy);
  • Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda);
  • Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely);
  • Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós);
  • Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely);
  • Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.

Ținutul Secuiesc ar avea propriul drapel și propria poliție

Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc. „Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc”. „Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie”, prevede propunerea de lege. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

tinutul-secuiesc-harta.jpg

Harta Ținutului Secuiesc
Ținutul Secuiesc va avea propriul drapel, propria poliție, iar limba română va fi predată după manuale speciale

Ţinutul Secuiesc ar avea un preşedinte cu mandat de patru ani

Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar. „Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate. O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private. În perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor preşedintelui Ţinutului Secuiesc sau în cazul în care funcţia devine vacantă, până la alegerea noului preşedinte, atribuţiile acestuia revin preşedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz de indisponibilitate, locţiitorului acestuia.

Atribuţiile preşedintelui Ţinutului Secuiesc

Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curţii Constituţionale control prealabil la proiecte de decizii şi actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare. El mai poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

Limba maghiară, limba oficială a regiunii

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege. „În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.

Ce materii noi s-ar putea preda la școală

În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, - etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale. În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.

Limba română, predată după manuale speciale

În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română este predată după programe şi manuale speciale.

Cum va fi folosită limba maternă

În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată în domeniul cultural, în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate, în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării, în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice, în toate domeniile de informare în masă. „În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ”, mai prevede iniţiativa. De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.

Prefectul face legătura între stat şi regiunea autonomă

Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune. În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere. Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.

Proiectul de lege potrivit căruia Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă a fost înaintat Senatului, care este for decizional în acest caz.

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Click desktop articole 580x400 p2

Adevarul

Click desktop articole 300x250 p4

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1

Click desktop articole 300x250 p5