De unde vin numele cartierelor din București

lacul_ior-parcul_al.i.cuza-cartierul_balta_alba.jpg

O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă
O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă
FOTO: historia.ro

Câţi dintre noi ne-am întrebat de unde provin numele cartierelor din Capitală? Sunt povești interesante pe care poate doar istoricii le mai cunosc.

Ce povești frumoase au cartierele din București! Cei mai mulți dintre noi nu le cunoaștem, mai ales că orașul s-a extins tot mai mult. Odată cu demolările din vremea lui Ceaușescu, au apărut blocurile și, încet, încet, au apărut cartierele muncitorești, cu oameni veniți din toată țar,a care nu cunosc de unde provin numele cartierelor Capitalei.

De unde vin numele cartierelor din București

Balta Albă

O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă. Povestea spune că aici se afla o Groapă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă albă.

Titan

Cartierul îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20, ce se afla la capătul troleibuzelor 70 şi 79. Fabrica fusese înfiinţată în 1910 sau 1912 şi a fost închisă în 1964 din cauză că genera poluare. Satul Titan aparaţinea de Comuna Dudeşti-Cioplea. Denumirea se trage din mitologia greacă, și face referire la copiii zeilor Uranus şi Gaea. Între anii 1965 și 1984, a existat un ritm accelerat de construcție al blocurilor de locuințe și dezvoltarea platformei industriale Titan, care includea Intreprinderea de Lacuri și Vopsele București (Policolor), Fabrica de Medicamente, Uzinele Faur și altele. Astfel a luat naștere cartierul Titan - Balta Albă cu 90.000 de apartamente.

Berceni

Zona  a fost denumită astfel datorită grofului Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de groful Miklós Bercsényi, s-au oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost botezată „Berceni“.
Băneasa. Cartierul  îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.

Cotroceni

O zonă rafinată, cu vile cochete. Se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.

Colentina

Legenda cartierului spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.

Crângaşi

Depre această zonă  istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. Aici trăiau crângaşii.  

Dămăroaia

Cartierul  a fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.

„Dealul Spirii“

În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi un nume de doctor. Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, în 1765, pe Dealul Lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.

Dristor

Denumirea vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei.

Drumul Taberei

Se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ferentari

Astăzi este renumit pentru scandalurile din zonă, însă odinioară a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.

Ghencea

Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. Ghencea este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.

„Floreasca“ şi „Giuleşti“

Denumirile îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective, Floreştii, şi, respectiv, de la proprietatea boierească a Juleştilor.
Lipscani. Una dintre cele mai tranzitate străzi de distracţie din Capitală, se numeşte astfel datorită negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig, care se numeau Lipscani.

Militari

Despre acest cartier  se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“.

Pantelimon

Carterul de la periferia Capitalei, îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În gracă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Astfel, Panteleimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“.
Rahova

Un alt cartier care şi-a „câştigat“ reputaţia de zonă de scandal, are un nume relativ noi şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

Sălăjan

Este de asemenea un nume nou şi are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut şi ca Leontin Sălăjan.

Vitan

Istoricul D. Papazoglu spune că „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.

SURSA: historia.ro

loading...
Loading...