Cum trebuie să reacţionăm dacă ne muşcă o viperă. Paşi obligatorii

Cazul lui Vladimir Theordorescu, fiul academicianului Răzvan Theodorescu, care a murit după ce ar fi fost muşcat de şarpe a stârnit primele reacţii. Specialiştii arată în ce mod atacă şerpii veninoşi şi cum ne putem salva viaţa în caz că le cădem victime.

”Este destul de ciudat că a fost mușcat de un șarpe pentru că este foarte frig, iar aceste reptile hibernează. În zona Buzău, se găsesc vipere comune care sunt veninoase și există chiar o localitate care se numește Viperești. Probabil ca domnul în cauză a ajuns în zona unde șarpele are culcușul, altfel viperele nu atacă și nu se deplasează pe suprafețe mari. Dacă are pe picior două punte clare, înseamnă că a fost viperă. În primele 24 de ore, rana își schimbă culoarea, se umflă și apar frisoanele. În cel mult 48 de ore, intră în comă și apare decesul”, ne-a explicat prof. Dorin Pop, de la Universitatea Ecologică.

Singurele specii de șerpi veninoși din ţara noastră sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul țării, mai puțin în centrul și sudul Munteniei și Olteniei.

O statistică arată că 68%-80% din muşcăturile de şarpe apar la persoane care prin proprie decizie ating şerpi şi sunt imprudente.

Viperele au dimensiuni relativ mici (circa 70 cm) și prezintă o dungă dorsală în zig-zag, dar pot fi și complet negre. Nu percep bine sunetele, dar au un foarte bun simț olfactiv și simt vibrațiile de la distanțe mari. În zonele temperate sunt active numai șase-șapte luni, iarna fiind în stare de hibernare, conform doctorulzilei.ro.

Se hrănesc mai mult noaptea, sunt veninoase chiar de la naștere, mușcă fulgerător și lasă două plăgi punctiforme (urma dinților).

Semne ale muşcăturii de viperă:

– durerea acută;

– tumefierea (umflarea) zonei afectate;

– două înțepături mici la distanță de un centimetru una de cealaltă;

– semiconştienţa;

– alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale.

Măsuri de prim-ajutor:

– Ideal ar fi ca victima să ajungă la un medic cât mai repede posibil, singurul tratament eficient fiind o doză de antivenin. După ce aţi sunat la 112, verificaţi dacă unitatea de prim ajutor are pe stoc ser antivenin.

– nu faceţi mişcări şi nu vă agitaţi. În caz contrar ritmul bătăilor inimii creşte, circulaţiei sângelui e accelerată şi veninul pătrunde mai repede în torentul circulator; mai bine staţi liniştit într-un loc umbrit;

– luaţi o aspirină (nu luaţi alcool, cafea sau alt excitant – acestea cresc pulsul şi veninul ajunge mai repede la organe);

– în caz de hipotermie, acoperiţi-vă cu o pătură;

– menţineţi zona muşcăturii sub nivelul inimii;

– înlăturaţi veninul din jurul muşcăturii şi dezinfectaţi rana cu apă oxigenată;

– puneţi o legătură elastică tip garou între rană şi inimă (încetiniţi răspândirea veninului). Garoul limfatic nu trebuie să blocheze circulația sangvină, ci să realizeze o compresiune limfatică. Se folosește o bandă elastică lată sau o fâșie de material (dintr-o cămașă, bluză) care se înfășoară nu foarte strâns pe tot membrul mușcat.

– hidratați-vă cu apă

Ce să nu faceți:

– dacă aveţi leziuni, nu folosiţi cavitatea orală pentru a suge veninul, puteţi ajunge să vă otrăviţi voi înşivă;

– nu se arde zona mușcată

– nu se pune gheață pe mușcătură

– nu mâncați și nu consumați alcool