«Academia infractorilor»: Cum erau conduse palierele de «specializare»
Fiecare palier al grupării "Academia Infractorilor Români" era specializat şi condus de persoane de încredere, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, format din tineri, care erau plătiţi cu sume modice, arată instanţa Tribunalului Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a 14 membri ai grupării.
"Inculpaţii sunt deosebit de periculoşi, în condiţiile în care făceau parte dintr-o reţea criminală, ce a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de «ofiţer», ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor", a scris instanţa, în motivarea deciziei de arestare.
«Academia infractorilor»: Definiţia îndrăznelii infracţionale
În luarea deciziei, instanţa Tribunalului Bucureşti a ţinut cont şi de "gravitatea deosebită" a faptelor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, având în vedere modalitatea de săvârşire a presupuselor infracţiuni, caracterul organizat, dar şi contribuţia mai multor persoane la săvârşirea faptelor, sub diferite forme.
"Modalitatea de comitere a presupuselor infracţiuni pentru care sunt cercetaţi inculpaţii denotă o anumită înclinaţie a acestora spre ignorarea normelor de drept, dând dovadă de îndrăzneală infracţională, de abilitate şi de o oarecare lejeritate în comiterea unor fapte de acest gen. Se mai observă totodată că această grupare şi-a cristalizat modul de acţiune şi organizare, ajungând chiar la «codificarea» scrisă a regulilor acesteia, denumită «Academia Infractorilor Români», cu prescurtarea A.I.R., într-un aşa numit «Regulament al A.I.R.», având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de «contract secret de muncă», precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare membru, precum şi un capitol distinct referitor la «judecata» la care trebuie să se supună fiecare membru ce greşeşte ori trădează", se menţionează în documentul citat.
«Academia infractorilor»: Scurtă descriere a cazului
În 24 aprilie, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a 14 membri ai grupării "Academia Infractorilor Români". Alţi trei membri ai grupării sunt cercetaţi sub control judiciar, în urma unei decizii luate atunci de procurorii DIICOT.
Anchetatorii au pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis "Ţâţă", el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.
Potrivit unor oficiali din Poliţia Română, liderii grupării conduse de Adrian Botez îşi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace. Aceştia erau antrenaţi să jefuiască un magazin în mai puţin de un minut, în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare şi să fugă înainte de intrevenţia firmei de pază sau a poliţiei.
Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.
"Academia Infractorilor Români" care ar fi furat, în ultimii ani, bijuterii de 10 milioane de euro, s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracţional decât gruparea sârbă "Pantera roz", prin faptul că nu foloseau mijloace de comunicare. Anchetatorii nu au putut face interceptări pentru că executanții din grupare nu aveau voie să dețină, să folosească sau să discute la telefon şi la alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Membrii grupării aveau de urmat reguli stricte, neavând voie să facă glume, iar cei racolaţi erau testaţi timp de 90 de zile. În grupare nu putea fi recrutaţi fricoşii şi turnătorii, cei care consumau droguri sau alcool, jucătorii de jocuri de noroc, homosexualii şi pedofilii. Membrii grupării erau instruiţi şi că riscurile şi daunele dragostei copilăreşti sunt fatale, că trebuie să guste plăcerile vieţii cu limită şi că "şmecheria este haină grea, dar frumoasă", au mai arătat sursele citate.
Ei mai erau instruiţi să evite mijloacele moderne de comunicare, să le vorbească celorlalţi în şoaptă, la ureche, pentru a nu fi înregistraţi, să nu ridice capul în locuri publice pentru a nu fi filmaţi, să scape de urmăritori, să se deghizeze, să se poată dezbrăca în 10 secunde şi să îşi ascundă hainele pentru a nu fi găsite. În cod li se mai spunea că poliţia şi procurorii sunt duşmanii, în timp ce judecătorii înţeleg greşelile umane. Astfel, membrii AIR erau îndemnaţi să spună în faţa instanţei "poezia", arătând că sunt orfani, alcoolici sau consumatori de droguri şi că le pare rău că au greşit.
În anchetă, trebuiau să reziste fără a-şi da numele adevărat, să fie atenţi la capcane şi probe false, să vorbească numai despre ei înşişi, calm şi pe scurt, iar orice colaborare cu poliţia le era interzisă. Totodată, li se arăta că "puşcăria nu omoară pe nimeni", ci este tot un fel de Academie, doar că se pierd timp şi bani.
Greşelile făcute se plăteau Academiei în aur, iar orice trădător trebuia adus în faţa comisiei, indiferent prin ce metodă.
