30 de ani de la ultima paradă de 23 august. Ce făceau românii în această zi de sărbătoare comunistă

23-august-parada_tvr.jpg

La ultimul 23 august al cuplului Ceauşescu, în 1989, au defilat 20.000 de oameni
La ultimul 23 august al cuplului Ceauşescu, în 1989, au defilat 20.000 de oameni
FOTO: captura TVR

23 august 2019 este o zi ca oricare alta, o zi de joi, lucrătoare. Însă, în Epoca de Aur, era cea mai mare sărbătoare. Comuniștii organizau parade grandioase, cu mii de elevi, sportivi, muncitori și militari care mărșăluiau în sincron, perfect aliniați. Uite cum a arătat ultima paradă de 23 august!

Ziua de 23 august este una oarecare în zilele noastre, dar mulți români își amintesc paradele fastuoase din Epoca de Aur. Pe stadionul 23 August, ori pe o platformă din fața Casei Radio, mărșăluiau militarii, sportivii, pionierii și oamenii muncii.

Pe tot parcurul paradei, fluturau mii de steaguri, tricolore cu stema în mijloc și cele roșii, ale PCR, cu secera și ciocanul. Pentru a ieși totul ca la carte, se făceau zeci de repetiții cu câteva luni înainte de marea sărbătoare. Participanții erau selectați de organele de partid după criterii știute doar de șefii PCR.

Așa era organizată cea mai mare sărbătoare comunistă, 23 august. Cum se termina parada, românii mergeau la mici și bere.

Nicolae Ceaușescu, nelipsit de la parada de 23 august

Nicolae Ceauşescu, cel în cinstea căruia ajunseseră să fie organizate toate evenimentele de 23 august, a apărut pentru prima dată în tribuna oficială a unei astfel de manifestări în 1956, alături de şefii Partidului Muncitoresc Român. De atunci, an de an, până în 1989, Nicolae Ceauşescu a fost nelipsit de la defilările şi grandioasele adunări organizate de 23 august. Îi avea alături pe Elena Ceaușescu, cabinetul de miniștri și fruntași ai Partidului Comunist Român.

Magazinele erau pline, cu o zi înainte de 23 august

Cu o zi înainte de marea sărbătoare comunistă, peste noapte, se umpleau galantarele din magazine și tarabele din piețe. Acesta era unul din motivele pentru care românii așteptau această sărbătoare pentru că în celelalte zile ale anului cumpărau mâncare pe cartelă, cu rația. Desigur, se formau cozi uriașe încă din timpul nopții și nu toți apucau să cumpere parizer, salam din soia, pui micuți alintați ”Frații Petreuș”, ”tacâmuri de pui”, cu puțin noroc și măsline, brânză topită, unt sau lămâi. ”Să se dea câte unul, să ia toată lumea!”, era o replică foarte folosită în acele vremuri triste.

Semnificația zilei de 23 august

Până în anul 1953, anul morţii lui Stalin, sărbătoarea de 23 august reprezenta „eliberarea ţării noastre de către glorioasa armată sovietică”, iar ulterior a devenit „ziua eliberării de sub jugul fascist”. În anii ’70, ziua de 23 august a ajuns „ziua insurecţiei antifasciste”. În anii ’80, s-a vorbit despre „revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”. Tot în anii ’80, demonstraţiile şi paradele au fost mutate de pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Aviatorilor, pe Stadionul „23 august”. La ultimul 23 august al cuplului Ceauşescu, în 1989, au defilat 20.000 de oameni.

Surse: historia.ro, adevarul.ro

Citește și

Student în comunism. Cât de greu era să studiezi înainte de 89

Vă mai amintiți? Cum trăiau românii în comunism

Loading...

Citește și

  • 1 Mai era momentul în care se prezentau realizările măreţe ale Partidului Comunist Român

    Ce vremuri! Dimineața la parada oficială prin fața liderilor comuniști, iar apoi la mici și bere. Așa sărbătoreau oamenii muncii ziua de 1 Mai în comunism. În zilele noastre, românii se bucură de o minivacanță la mare, la munte, la grătar sau în mall. 1 Mai este doar o zi din calendar.

  • nicolae ceausescu

    Nicolae Ceaușescu ar fi avut 100 de ani în acest an, dacă nu ar fi fost executat în ziua de Crăciun, din 1989. După dispariția lui, câțiva dintre cei care au lucrat pentru Nea Nicu au început să povestească. Printre altele, așa am aflat că șeful Republicii Socialiste România avea o mulțime de pasiuni.