Drama viitoarei împărătese a Japoniei, Masako. Vânată pentru că nu a născut un băiat
Educată la Harvard, cu o promițătoare carieră diplomatică în față, Masako a renunțat la tot în momentul în care s-a căsătorit cu Prințul Naruhito, cel care va urca pe tronul Japoniei miercuri, 1 mai. Problema aducerii pe lume a unui moştenitor pe linie masculină a fost drama care a marcat viaţa prinţesei moştenitoare Masako.
Din 1993, de când este soția lui Naruhito, Masako nu a reușit să câștige inimile japonezilor. S-a adaptat foarte greu la rigorile vieții la palat, iar faptul că nu a reușit să aducă pe lume un băiat, pentru a asigura succesiunea la tronul Japoniei, n-a făcut decât să înrăutățească lucrurile. Anul trecut, în decembrie, când a împlinit 55 de ani, Masako și-a exprimat rezervele față de schimbarea majoră care se va petrece în viața ei începând cu 1 mai.
”Când mă gândesc la ceea ce urmează, uneori mă simt nesigură pe felul în care voi reuși să mă pun în slujba poporului. Însă mă voi strădui și voi face tot ce va sta în puterile mele ca să contribui la fericirea poporului”, a declarat la vremea respectivă Masako.
Momentul încoronării noului împărat al Japoniei se apropie și toți ochii sunt ațintiți asupra viitoarei împărătese. Nimic nou, am putea spune, având în vedere că ani la rândul Masako a fost vânată de tabloidele japoneze, care vedeau semnele unei sarcini în toate gesturile și alegerile vestimentare ale prințesei moștenitoare.
În decembrie 1999, cel de-al doilea ziar din Japonia anunța pe prima pagină sarcina prințesei. Trecuseră deja șase ani de când Masako Owada renunțase la o promițătoare carieră în diplomație pentru a deveni soția Prințului Naruhito. Alegerea prințului le dăduse mari speranțe japonezilor. Mulți vedeau în tânăra educată la Harvard și Oxford, cunoscătoare a trei limbi străine, persoana potrivită pentru a moderniza monarhia, dacă nu chiar întreaga națiune japoneză.
Toate aceste speranțe fuseseră date uitării însă, iar singurul lucru care mai conta era capacitatea prințesei de a asigura succesiunea la tronul Japoniei, aducând pe lume un băiat. E lucru știut că sub actuala lege a Casei Imperiale succesiunea se face pe linie masculină.
Însă la scurt timp după anunțul sarcinii, un comunicat oficial anunța că Masako pierduse sarcina cu numai șapte săptămâni înainte să ajungă la termen. Reprezentanții Casei Imperiale au criticat presa pentru că i-a provocat un stres suplimentar prințesei dezvăluind sarcina înaintea anunțului oficial. Prințesa Masako, și așa foarte zgârcită cu aparițiile publice, a dispărut cu totul.
Practica amantelor, abolită de bunicul lui Naruhito
Dincolo de drama individuală, peste întreaga națiune japoneză plana pericolul ca succesiunea la tron să nu mai poată fi asigurată. Tronul Crizantemei a rezistat vreme de mai bine de 15 secole, succesiunea împăraților și prinților fiind asigurată prin neobișnuita practică a concubinajului. Altfel spus, mult timp în istoria Japoniei, famiile aristocrate își ofereau fetele drept amante pentru capetele încoronate, asigurând astfel tot timpul un moștenitor băiat.
Această practică a fost abolită de Împăratul Hirohito, bunicul lui Naruhito, iar în 1947, americanii au făcut presiuni ca dreptul de succesiune la tron să fie restrâns la descendenții direcți din împăratul în funcție. Noua regulă a fost transpusă într-o lege menită să blocheze orice tentativă de revendicare a tronului din partea unor descendenți indirecți, care ar fi putut recrea condițiile izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.
La vremea respectivă, nu se punea problema succesorului pe linie masculină. Hirohito însuși avea trei frați, doi fii și trei nepoți eligibili. Însă în momentul în care a Masako a pierdut sarcina, nu mai erau prea mulți bărbați în familie. Singurul frate al Împratului Akihito, Hitachi, nu avea copii, fiul mai mic al lui Akihito, Prințul Akishino, avea doar două fiice. Astfel, viitorul monarhiei depindea în întregime de fiul mai mare al împăratului și de soția acestuia, Masako.
Masako și Naruhito au un singur copil, o fiică
Presiunea a fost însă prea mare pentru Masako. După ce a pierdut sarcina, prințesa nu a mai apărut în public timp de 40 de zile. A lipsit inclusiv de la înmormântarea mamei lu Akihito, Împărăteasa Nagano.
Doi ani mai târziu, după aproape zece ani de mariaj, cu doar câteva zile înainte de a împlini 38 de ani, Masako a adus în sfârșit pe lume un copil – o fetiță. Cuplul i-a pus numele Aiko, care înseamnă ”iubire” în limba japoneză.
Presiunea de a asigura un moștenitor băiat a rămas însă intactă. Palatul i-a interzis prințesei să mai călătorească în afara țării, iar jurnaliștii au continuat să-i urmărească fiecare mișcare. Lucrurile s-au înrăutățit atât de mult, încât în 2004 Masako a renunțat la orice apariție publică.
Copleșit de tristețe, Naruhito le-a cerut jurnaliștilor să nu-i mai hărțuiască soția, iar oficialilor de la palat le-a solicitat să renunțe la restricțiile legate de călătoriile lui Masako.
”Suntem cu toții pe deplin conștienți de importanța problemei succesiunii la tron și sper că vom putea să ne trăim viața în pace, fără această presiune din partea celor din jurul nostru. Cred că va fi mai bine dacă Prințesa Masako va avea parte de mai multă libertate de mișcare și dacă va putea face lucruri mai multe și mai variate”, a declarat Naruhito la vremea respectivă.
Desigur, ar fi existat o soluție mai simplă decât hărțuirea psihică a Prințesei Masako. Japonia ar fi putut schimba pur și simplu legea, permițând accesul femeilor la tron. Această decizie le-ar fi deschis calea spre tronul Japoniei celor trei nepoate ale lui Akihito, micuța Aiko și cele două verișoare ale ei, Mako și Kako.
Legea nu permite succesiunea la tron pe linie feminină
Junichiro Koizumi, prim ministru la începutul anilor 2000 a promis că va face o reformă în acest sens, în ideea de a asigura continuitatea la tron. Propunerea a fost primită cu foarte mult entuziasm de popor, însă aripa naționalistă a partidului lui Koizumi s-a opus ferm. Un fost ministru a susținut atunci că succesiunea la tron pe linie masculină reprezintă ”cea mai prețioasă comoară a japonezilor”.
Înainte însă ca propunerea să fie supusă la vot, soarta le-a dat un semn japonezilor, iar fratele lui Naruhito și soția acestuia, Prințul Akishino și Prințesa Kiko, au anunțat nașterea celui de-al treilea copil al lor, un băiat. Astfel, pentru cel puțin încă o generație, succesiunea la Tronul Crizantemei este asigurată.
Naruhito către Masako: ”Îți promit că te voi proteja toată viața mea”
Și, în sfârșit, Prințesa Masako scăpa de presiunea de a aduce pe lume un băiat. Efectele psihice ale hărțuirii au fost însă de durată. În decembrie 2018, în discursul despre îndatoririle de împărăteasă, Masako a atins și chestiunea problemelor ei de sănătate. ”Sunt fericită că în acest moment pot să-mi asum mai multe îndatoriri publice decât până acum, pas cu pas.”
Într-o declarație separată, medicii care se ocupă de viitoarea împărăteasă a Japoniei au subliniat că este foarte important ca aceasta să-și continue tratamentul și să nu fie supusă la un nivel prea ridicat de stres. ”Prințesa este în curs de recuperare, însă drumul ei este presărat cu suișuri și coborâșuri.”
Un drum pe care cu siguranță Masako nu l-ar fi anticipat în urmă cu aproape 30 de ani, când a acceptat să fie soția lui Naruhito, după multe insistențe și numai după ce acesta i-a promis că îi va fi mereu alături. ”Probabil că ai anumite temeri și îți faci griji legate de intrarea în familia imperială, dar îți promit că te voi proteja toată viața mea”, i-ar fi spus Naruhito viitoarei sale soții când i-a cerut mâna.
Citește și:
Prințesa Olympia a Greciei a sărbătorit ziua de naștere alături de vedete internaționale
Familia Regală a Suediei, dorințe și sfaturi pentru creșterea copiilor
