Cum arată cel mai vechi tobogan din București. Are 57 de ani, este scos din uz, dar copiii încă îl folosesc
Într-un parc micuț dintre blocuri, acoperit de graffiti, înalt, impunător, tronează cel mai vechi tobogan din Capitală. Este scos din uz, autoritățile i-au blocat scările de acces și l-au lăsat în paragină. Cu toate acestea, copiii îl îndrăgesc și se bucură de el.
Cel mai vechi tobogan din București este în Parcul Floreasca din sectorul 2. Datează din 1964, are 10 metri înălțime și este din beton armat. Un adevărat monument istoric care ar merita să fie conservat, restaurat. Din păcate, autoritățile l-au uitat. „E singurul de acest gen din Capitală și din țară. Pe acest tobogan s-au dat părinții și bunicii noștri. El a fost destinat atât copiilor, cât și adulților, de la 6 la 70 de ani. Este din beton armat și, la momentul respectiv, pentru standardele acelor vremuri, era foarte bun. Acum el nu mai corespunde standardelor și a fost scos din uz de circa 10 ani. Autoritățile i-au blocat scările de acces și l-au lăsat în paragină, iar el s-a degradat”, ne spune Alin Constantinescu, responsabil cu securitatea și verificarea tehnică a instalațiilor, autorizat ISCIR.
Acum, este periculos pentru copii
Chiar dacă bătrânul tobogan a ieșit „la pensie”, copiii îl îndrăgesc și nu au renunțat la el. Nu se pot cocoța în vârf pe scările abrupte din fier, ci îl escaladează direct pe calea de alunecare, ceea ce este extrem de periculos. „Riscul de alunecare e mare, iar să cazi de la 10 metri e ca și cum te-ai prăbuși de la etajul doi al unui bloc”, atrage atenția Alin. Propune ca acest tobogan să rămână în istoria orașului, să fie reabilitat și adaptat, pentru o mai bună siguranță.
„Am crescut în parcuri de distracție”
Alin Constantinescu își amintește că și el, când era mic, s-a dat de nenumărate ori pe bătrânul tobogan. De altfel, toată copilăria și-a petrecut-o în parcuri de distracție, ceea ce i-a influențat viața și cariera. Pasiunea pentru acest domeniu a moștenit-o de la bunica lui. „În urmă cu 40 de ani, bunica mea răspundea de tot ce însemna parcuri de distracție din București. Vara se ocupa de Parcul Herăstrău și iarna toată echipa se muta la Patinoarul Floreasca. Eu am crescut în parcuri de distracție și am continuat să trăiesc în ele, prin ele. În afară de bunica mea, care mi-a insuflat această dragoste, am avut norocul de a întâlni doi oameni dragi în cadrul ISCIR, care mi-au fost mentori”, povestește Alin Constantinescu, acum în vârstă de 44 ani și devenit președintele Comitetului de Standardizare CT 66 privind spațiile de joacă, parcurile de distracții, parcurile acvatice și de aventură.
Cum a evoluat distracția în ultimii 50 de ani
S-a specializat în Italia în domeniul parcurilor de distracții și spațiilor de joacă, iar primul lui job a fost la Casa Surprizelor din Orășelul Copiilor. În cei 23 de ani de carieră, a făcut de toate, de la curățenie și întreținere, până la proiectarea, omologarea și certificarea echipamentelor. A construit roller coastere, lanțuri zburătoare, roți panoramice, tiroliene, parcuri acvatice și multe altele. Domeniul parcurilor de distracție și de aventură a evoluat spectaculos în ultimii 50 de ani, iar el a fost printre cei care au pus umărul la progres. „În urmă cu 70-100 de ani, distrația se limita la părculețe unde existau leagăne, balansoare și tobogane din beton. Acum avem echipamente spectaculoase, de la tiroliene și roller coastere până la mașinării ingenioase, care cresc adrenalina. Lucrurile au evoluat rapid după 2004-2005. Până atunci, nici nu aveam legislație”, ne mai spune specialistul.
