Scrisorile lui Stanca: Dragă Ştefan Bănică jr,
Fapte noi pentru presă. Noi doar pentru unii. Mă refer la violenţa de cuplu... Pe vremuri, ehei, am mai scris despre asta. Erai cu o duduie care nici acum nu mă iartă, de parcă am violentat-o eu...
Eraţi la mare, la un hotel deschis mai tuturor vedetelor. După ce am publicat relatarea unei avocate, vecină de palier, tu şi distinsa doamnă v-aţi dus să vă plângeţi la un cotidian.
Enervat, fiindcă îmi era afectată credibilitatea de jurnalist, m-am cazat o lună în hotelul cu pricina. Am avut răgaz să mă documentez. De la cameriste. Femei de serviciu. Paznici de noapte.
Numai cu eventualele molii din perdele nu am vorbit. Toată lumea a confirmat beteşugul matale. Mai puţin patroana, care ţine la reputaţia hotelului. Aşa că eu, unul, m-am liniştit profesional. Reabilitat fiind, elanul şi indignarea mi-au fost temperate - deşi doamna o tot ţinea că nu şi nu! - de regretatul Ştefan Bănică. Tatăl dumitale. El m-a rugat frumos, trăgându-mi două înjurături prieteneşti...
L-am respectat prea mult ca să mai continuu. Apoi, cu toate aluziile publice făcute de doamna care nu uită sau nu vrea să uite, am tăcut. Dar când aflu la o distanţă de 3-4 femei de acea doamnă că tu continui să baţi precum pendula - şi după o maturizare personală - simt nevoia să spun ceva. Acum, la recidivă.
Dă-i, Ştefane, dă-i la cap, la mocârţan, pe spinare, dacă merită. Că nu te pui tu aşa, degeaba, cu joarda. Cine ştie ce a făcut!? Nu a respectat regulile. A înşelat. Minţit. Preacurvit. Dă-i, nene! La urma-urmei, dacă te-a vrut, să te aibă cu pumni cu tot. Ce, tu crezi în fariseismul bărbatului de azi, care zice că n-a pocnit-o pe a lui niciodată? Tot românu-şi "mângâie" muierea, îi umflă ochii. Că apoi ea zice că s-a lovit de-o cracă-n grădină... Multe sunt mândre de asta. "Cum, ce e? M-a bătut Ăla al meu!"
Bătaia e ruptă din rai... Şi împăcarea-i mai dulce. Păi ce, tu crezi în feminismele şi europenismele astea? Aia nu, ailaltă nu. Muierea nu, ţiitoarea, amanta nu... Copilu', dacă nu-l plesneşti, cum îl creşti? Porcu' - nu tăiat, asomat. I-auzi?! Ţuica. Pălinca. Să fie ca ei. Or să ne programeze ăştia cum şi când să facem eurocopii...
Eu, unul, mă ţin de legea veche cât pot. Deşi, ca prostu', n-am mai atins-o pe-a mea de când m-am însurat...
Pricepi gluma, nu?
George Stanca, pamflet
