Scrisorile lui Stanca: Dragă Nelu Ploieşteanu,
Acum, să dea cu piatra cel care e neprihănit, ar mai fi de înțeles, hai o dată, de cinci ori, dacă ciorba nouă gustoasă... Dar de 13 ani s-o ții tot așa? De atâta amar de vreme, e prea de tot!
Mai ales, că eu unul, care scriu chiar în numele meu, am rămas impresionat de drama copilului tău. Nu mă gândeam că asta e o cauțiune, o perdea pentru tine. Și, de câte ori te-am surprins - cel mai adesea - trist, am crezut că asta ar fi cauza. Copilul. Când colo, iaca vine soția și pune lanterna pe "durerea" ta . Deapănă povestea pe la ziare . Ai un "înșiră-te , mărgărite" baban. Mai ceva ca o epopee. Nu zic "Țiganiada" că mă fac ăia rasist, deși se știe că nu sunt.
Nu știu ce să zic, nu e loc de sfaturi. Dar, dacă ai pus inimă și suflet în relația asta, dacă așa cum se spune, "te-a călcat tancul", nu mai e loc de întors. Du-te după inimă. Cu atât mai mult cu cât relația e deja de notorietate.
Așa că, rupe pisica, Nelule! Dar de tot! Nu că zici una și faci tot ce știi! Însă, te întreb și eu, la cei 63 de ani ai tăi de azi, ce ai să te faci când o să ai numai... 70? Cine o să-ți facă o clizmă plăcută și parfumată? Cine o să te încheie la șliț și la șireturile de la pantofi.
Ori - Doamne feri! - să-ți ducă și aducă plosca? Că nu-mi face plăcere să ți-l spun, dar în cazul ăsta s-ar potrivi un banc vechi de-al lui Nae Lăzărescu. Cică a avut un prieten de 60 de ani care s-a însurat cu una de 30. Și a murit. Că n-a știut artimetică: a încercat să vadă de câte ori intră 60 în 30... Deh, mă Nelule, să nu auzim că zice lumea "bietu' Nelu, era destul de tânăr și se ținea bine..."
Vezi ce faci!
George Stanca, pamflet
