Scrisorile lui Stanca. Dragi români,

Cine mai ştie ce zi e azi? Şi n-ar trebui uitată. Mai zic de ea Stelian Tănase, Adrian Cioroianu, dar… În 1968, la 8.30 dimineaţa, am dat drumul la Radio. „Melodia preferată”. S-a întrerupt. Brusc. Comunicat. ”Din Praga transmite Eugen Ionescu”.

Voce: ”Azi-noapte, trupe aparţinând Uniunii Sovietice, Republicii Populare Ungare -  să-i ia dracu cu denumirile lor… Poloniei, Ungariei, RD Germane au pătruns samavolnic pe teritoriul Republicii Socialiste Cehoslovace…” etc. M-am cutremurat. Am urlat. Doar venisem de acolo. De la Praga. De la Ambasadă. Din str Nerudova. Palatal Morzini. Am stat o lună. Am mirosit atmosfera. Gheorge Marin, director în MAE, om greu, ne-a spus la o cină că nu-i exclus ca ruşii să invadeze Cehoslovacia. După o întâlnire tensionată la Usti Nad Labem. Dubcek- Brejnev. Nu mi-a venit să cred. Eu, copil cuminte, 21 de ani, ascultător, îndoctrinat de prietenia cu Marea Wecină URSS… eram bulversat.
Se anunţa un miting. Am plecat spre CC. De bunăvoie. Nu cu convocatorul, cum s-a procedat în ceilalţi ani viitori. Până la ‘89, când tot acolo s-a terminat. Cu convocator cu tot... Nici nu se puseseră microfoanele. Ceauşescu a avut un discurs magistral şi sinucigaş. Spun totul din memoria afectivă, deşi am şi documentele. Dar mai caldă e o istorie spusă aşa, la botu’ calului. E inadmisibil, zicea nea Nicu, ca un stat socialist să pătrundă samavolnic pe teritoriul altui stat frate şi pretin… ete cucu, i-auzi brâu’... etc. Am plecat în Grădina Icoanei la un coleg. Am dat telefoane. Am chemat ceva prieteni la Ambasada Sovietică. Să protestăm. Adică, să le spargem geamurile cu  pietre… S-a inflamat toată Capitala. Să nu înţelegeţi că numai eu am făcut asta. Au fost zeci de ”incitatori”. Tineri şocaţi. Indignaţi. Cu sutele pe Kiseleff. ”Băieţii” din faţa Ambasadei se purtau cu mănuşi, mergeau în vârful picioarelor, să nu tropăie sau să ne calce pe bombee. Strigam ”Ruşi-ruşine!”,”Ruşi afară!” o luaseră spre noi. La, ”Ceauşescu-Dubcek -Tito!”( liderii facţiunii antisovietice…) cum să ne bată! Deh, şi noi ‘oţi… L-am văzut pe-acolo şi pe Valentin Ceauşescu. Purta nişte white-jeanşi… Nu uit…Povestea e lungă…
Ştiţi de ce scriu azi lucrurile astea? Fiindcă pe-atunci aveam o carte de lecturi obligatorii, ”Să nu uiţi, Darie!”. Dragă Darie, ai cam uitat… 21.08.2017
P.S. Viorel Cosma avea 94 de ani, nu 81. ”Era patriarhul, decanul de vârstă al muzicologilor romani, mare specialist in G. Enescu. A avut onoruri militare fiindca era general, veteran de război. Mersi, Tavi Ursulescu…