Scrisorile lui Stanca. Dragă Helmuth Duckadam,
Văd că te frământă aceleași probleme delicate, ”fizice”, ca și pe mine. Cum să ne eliberăm corpul de greutatea suplimentară și cum să eliberăm plămânii. Căci, altfel, nu faci altceva decât să îi bucuri pe cei ce te așteaptă dincolo… Și, e păcat, viața e frumoasă până și în România asta belită & tehnocrăcită. În care ai ales să rămâi, este drept, convins de generozitatea și respectul lui Gigi Becali, în loc să pleci cum ai dorit, în SUA.
Și eu fumam, până în vară, dar numai la un pahar de oarece. Și, cum în fiecare seară era vremea unui pahar, mâncam țigările. Aveam o dependență șprițo-tabagică. Nu băgam toată ziua o țigară-n gură. Noaptea la șpriț, terminam un pachet în 2-3 ore. Când am fost la doctor și am spus că nu sunt fumător m-a luat blând de cot: ”Asta să i-o spui lu Mutu!” Dar Mutu era-n India. Aveam plămânii praf. Horcăiam în somn. Nu mai puteam dormi orizontal, dormeam în fotoliu. Plămânii mei fluierau, mă sufocam. Mi-am revenit cu tratament. La ultima radiografie mi s-a spus să fac doar multă mișcare în aer liber. În aceeași zi, diabetologul mi-a spus același lucru: mișcare. Și asta fac într-o stațiune austriacă, Mallnitz. Merg ca apucatul. Despre țigări, aud că unii le visează. Eu nu mai suport. Mai ales când îmi văd fiul trăgând nenorocirea-n piept. Ce pot să-i spun? Îmi aduc aminte că prin ’93, înainte de CM de fotbal din SUA, un ziarist american m-a invitat la Inter București pentru o discuție documentară. Mi-a dat clasă la fumat… La nici un an, după meciul cu Columbia, mă vede la sectorul fumători, pipând fericit de rezultat. Vine, mă salută, apoi se uită cu un dispreț total la mine… fumam! El se lăsase și uitase…
Apropo, că, din acest unghi, era bine să trăiești în America, te lăsai de mult. Restricțiile de acolo sunt drastice, șicanatoare. Dacă ești comunist ai mai multe drepturi decât ca fumător… Tu ai comparat plastic și foarte românește: un fumător e un boschetar. Așa trebuie să te simți când fumezi. Jos țigara! Jos bosketarii! Mai e ceva serios: Campania de presă anti-tabac făcută în SUA a fost considerată cea mai tare din istorie. O eficiență fabuloasă. Numai noi mai fumăm. Țigările lor. De slăbit am uitat… Vezi, la primele 5 kg date jos, sună-mă. Te invit la un ceai de crușin…
P.S. Dumnezeu să-l ierte pe gazetarul Laurențiu Solomon, preagrăbitul meu amic...
