Scrisorile lui Stanca: Dragă Folkever Siret,
Ai căpătat maturitate. La un festival de 5 ani încă ai prospețime. Emani lumină. Te-ai încadrat perfect în armonia multiculturalistă propusă. Impusă. Indusă de vremi. Iar Ioan Mateiciuc a fost organizatorul ideal. Poet și folkist deopotrivă, de data asta doar manager.
O perfectă gazdă…Ai avut și oaspeți politici de rang. Câți bani au dat? Și câte secunde au stat în sală? Nici duș de mulțime n-au făcut. Florilegiu folkist cu Maria Gheorghiu. Ovidiu Scridon. Luminos. Gyuri Pascu. Profund. Carismatic. Bulgarii de la Denver Project cu ”tracul” Ștefan Ghergasiev… Vorbitor de română. Fan Valeriu Sterian. Inedit: Expoziție de caricatură. Portretele participanților. Toma Emil Morariu. Fotografie. Poezie. Câte un poem de om fu caligrafiat cu grație. Innobilat grafic. Adrian Clucencu. Multă multicultură pentru un oraș bucovinean de suflet mare. Cu primaru-n frunte. Mai că îți venea, fie așa om al locului, să îți iei iubita și s-o iei hai-hui pe un Siret romantic. Aplicat. Dedicat. Siretul care a indus romantismul. Folkever. Folkeniwere…Anul acesta, festivalul fu internațional. Folkiști de expresie română din Ucraina, Bulgaria și Basarabia. Ultima, și cu actorul-declamator Sandu Cupcea, un torent de patriotism și alte înalte sentimente; însoțit de grația poetei Lidia Grosu. Noutăți au fost. Unele locative. Inedite. Fiindcă deschiderea s-a desfășurat în sinagoga din Rădăuți… iar ultima - cu același recital de excepție, de uluire, de tămăduire sufletească al chitaristului clasic Eugen Toboș - în catedrala romano-catolică din Siret. Oraș cu 14 biserici de culte diferite. Uluitoare virtuozitatea acestui tânăr student ieșean originar din Suceava. Un mare talent…nu, oooo, nu e de ”Românii au talent”, e mai serios, ține de genialitate. Talent confirmat…
Recitalurile de poezie susținute de Manon Pițu, Lia Faur, Paul Gorban. Public minunat. Nu flatarisesc, dar de mult nu am mai văzut o sală așa caldă, avidă de frumos. Care a aplaudat cu un rar-întâlnit entuziasm.
Și - ce hâdă e viața - la câțiva kilometri de Siret, în țara învecinată, Ucraina, când noi pluteam în extaze, acolo bubuiau tunuri. Zornăiau șenilele de tanc.
Față cu ele, poezia, melodia ta, dragă Siret, par ridicule jucării primitive. Ca pentru barbari…
George Stanca, pamflet
