Scrisorile lui Stanca. Dragă Draga Olteanu...
Dragă Draga. Draga, dragă. Doamnă scumpă. Mai întâi la mulți ani! Știu că e cam târziu, dar e mai bine decât niciodată. Mai ales că sunteți un actor de „totdeauna”. Și niciodată nu veți fi un actor de ”niciodată.”
Vă cer scuze pentru întârziere, mici tulburări încurcărețe dintr-o viață mai zbuciumată și activă m-au făcut să întârzii. Dar, repet, nu v-am uitat. De altfel, cred că știți, sau bănuiți, adâncimea sentimentelor mele de respect și admirație față de Doamna care sunteți. Făceam un inventar de ziua dvs, mă uitam așa, în jur, cu prilejul acesta și vedeam, Dumnezeule!, numai rânduri de numai statui. Numai zeități. Numai idoli. A făcut Dumnezeu această Generație de Aur, din care faceți parte, să fie incredibilă. Să nu mai ai la un teatru, pereți pe unde să le agăți, pui, tablourile. Să nu mai aibă popa timp destul să le pomenească numele tuturora. Pomelnicul e foarte lung, și pentru cei vii și pentru cei plecați. Toți, unu și unu. Fiecare cu fața lui de scenă. Cu personalitatea lui. Cu personajul. Unii chiar cu personajele lui… Uite, Rebengiuc cu Moromete, și nu numai. Vișan cu Creangă, cel puțin. Dar cine uită pe grobianul Senator al melcilor? Din păcate, nimeni nu este, sau nu poate fi, Eminescu. Poate Repan în tinerețe… Bică Papaiani - Păcală. Amza - prototip social, clasic al olteanului Mărin. Apoi, Mihai Viteazu etc. Dinică - Lăscărică și-n teatru un munte de geniu, un caleidoscop de personaje unice cu același trunchi… Godot etc.
…Și, apoi, să știți că ne este tare dor de dumneavoastră. Dacă ne mai întâlneam prin Cișmigiu, fie. Prin Grădina Icoanei. Merge. Prin Herăstrău. Minunat. Dar să ajung acum un an sau doi la Piatra Neamț, unde vă aflați, să stabilim a ne vedea și să nu pot ajunge măcar să vă săruta mâna, este foarte grav. Ca și faptul că nu vă mai vedem pe scenă, ecran, tv, decât în reluări. Sau iată, recent, la emisiunea drăguței de Florentina Fântânaru pe Antena Stars. Căci, sincer să fiu, emisiunea aceasta excelentă unui fin și inteligent psiholog ”doamna FF” mi-a declanșat un dor nespus de Măria Voastră.
Plecăciune adâncă și caldă, coană Draga…
