Dragă Horia Tecău,

Ne-ai mai luminat sufletele cernite de mai tot ce se-ntâmplă în această țară, mai ales pe plan politic. Cu cutremure sereiste și delatorii lor de putere, cu un fotbal crizat, dezteutonizat recent și cu banii lipsă din toate sporturile, mai puțin lapte-gros, care e distracție… Apoi, cum toți ochii noștri erau ațintiți pe Halep, iată că ai răsărit tu. Halep s-a dus să se hodinească, să reflecteze, să-și refacă echipa spre a atinge deja obsedantul, morganaticul, psihoticul loc unu în lume… Iată că tu cu Rojer la un joc de dublu pe care-l agreezi până la a face carieră cu el, (una exclusivă, fără imixtiuni de simplu), ai reușit o maximă de natură să ne mai ostoiască tristețea.

Căci, iartă-mă Horia că amestec lucrurile pe un articol dedicat ție, dar ce am văzut aseară la RTV cu Cristoiu, Ciutacu și generalul rezervist SRI Dragomir m-a zguduit! Atinge nivelul cazului Ghiță. Și, iată TVRomânia a mai născut un alt patriot - pe bune, fără ghilimele - care are curajul să spună, să arate cu deștul, să acuze și să devoaleze ce se-ntâmplă cu noi, bieții, în această țară. E cumplit, dar de aseară eu trăiesc altă viață. Cu o nouă percepție. Hoții de putere…

Și acest om nou, sau alt-om care sunt eu, te văd, Horia, așa cum ești: Mare. Genial. Alături de Ilie Năstase, Ion Țiriac, Simona Halep. Aș adăuga expresia ”un mare erou al neamului”, deși nu vreau să banalizez expresia asta prețioasă și, oricum, rară la noi. Căci, avem destui eroi, trimiși de cinicii, insolenții și noncreierații politruci... la gunoi! Tu ești unul adevărat. Și de aceea m-am bucurat că m-ai bucurat…! Fiindcă Țara asta, ce lunecă spre un abis apatrid, are nevoie de piloni ca voi - de eroi! 

Și apoi, îmi permit, cu toate scuzele din lume, să-l contrazic pe Ilie Năstase când te îndeamnă, după ilustrul său exemplu, să joci și la ”simplu”. Căci, ești foarte bun. Ori tu ai dovedit că-ți merge bine la ”dublu”. Rămâi la dublu, nu te mai risipi…! Tu joci în alt secol decât The Big Ilie…

PS. După Puiu Becik ex-vicele CS Rapid, s-a dus dincolo și Marele antrenor de scrimă Tudor Petruș. Sub conducerea sa, echipa României a fost dublă campioană mondială, în 1994, 1995. Iar draga, frumoasa, scumpa noastră campionissimă Laura Badea a luat, avându-l pe el ca suport, medalia de aur la istorica Olimpiadă de la Atlanta.

Doamne, primește-i în brațele Tale pe Puiu și Petruș. Merită. Au fost foarte Oameni!