Vladimir Găitan se luptă cu boala de 30 de ani, dar a schimbat prefixul pe scenă
Nu degeaba a jucat în “Supravieţuitorul” al lui Sergiu Nicolaescu, căci titlul filmului i se potriveşte mănuşă. În urmă cu 30 de ani, Vladmir Găitan a fost diagnosticat cu o formă de cancer al sângelui, iar de atunci fiecare zi trăită e o luptă câştigată. Pe 2 februarie, maestrul a împlinit 70 de ani şi a fost omagiat cum se cuvine.
Sală plină pe 2 februarie la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Pe scenă erau aşteptaţi actorii George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu şi Simona Stoicescu, protagoniştii piesei “Poker”, care se joacă din 2004 şi care a strâns peste 200 de reprezentaţii. Punctul culminant al serii nu a fost în timpul piesei, ci la final, când actorul Vladimir Găitan a fost aplaudat în picioare şi omagiat pentru cei 70 de ani împliniţi chiar în acea zi. I s-a cântat “La mulţi ani”, iar marea surpriză a venit din partea Romfilatelia, care a pus în circulaţie un întreg poştal (plic timbrat) cu numele şi poza lui Vladimir Găitan. Aşadar, le puteţi trimite celor dragi scrisori şi felicitări în plin aniversar.
Deşi suferind de o boală rară, sărbătoritul a fost în formă, a mulţumit cu lacrimi în ochi, a dat autografe pe bandă rulantă şi a făcut plecăciuni pe scenă. Înalt ca bradul şi cu un tonus bun, Găitan transmitea forţă şi dorinţă de viaţă, asta deşi în noiembrie 2016 a fost din nou internat la Spitalul Fundeni, pentru investigaţii. De 30 de ani, marele actor duce pe picioare o boală cumplită şi imprevizibilă. În revista “Taifasuri”, Găitan a povestit, de-a fir a păr, cum a aflat despre teribila maladie. “Am invitat o doamnă doctor la un spectacol de-al meu, iar aceasta a fost foarte intrigată de roşeaţa nefirească a feţei mele. După reprezentaţie m-a invitat să fac nişte analize la spital şi, din păcate, temerile sale s-au adeverit. Aveam 40 de ani atunci. Eram un bărbat în putere, încălecam în galop calul. A fost îngrozitor, dar până la urmă m-am resemnat cu ideea şi am încercat să supravieţuiesc. Doctorii îmi mai dădeau doar zece ani, iar eu am fost un obraznic şi m-am încăpăţânat să trăiesc. Această boală mi-a interzis orice mişcare sportivă grea, mi-a oprit bucuria de a juca tenis şi de a călări. Am rămas cu drumeţiile şi cu înotul. În fiecare dimineaţă noptiera mea se goleşte de câte cinci-şase pastile. Policitemia vera (aşa se numeşte boala) a fost declanşată de radiaţiile de la Cernobîl sau de o disfuncţie provocată de acestea. Măduva spinării produce mai multe globule roşii decât albe, iar sângele este foarte gros şi pericolul unui accident vascular este iminent. Medicaţia trebuie să-l fluidizeze cât mai mult ca să nu ajung acolo”, povestea Găitan.
Era bărbat chipeş şi în tinereţe
Absolvent al Institutului de Teatru şi Artă Cinematografică, Vladimir Găitan a debutat în cinematografie pe vremea când era încă student, în “Reconstituirea”, a lui Lucian Pintilie. A mai jucat în “Ultima noapte de dragoste” (1979), “Duelul” (1981), “Năpasta” (1982), “Întunecare” (1985), “Oglinda” (1993), “Omul zilei” (1997), “Femeia visurilor” (2005). În ultimii ani a activat în teatru, televiziune şi a ales şi telenovelele de la Acasă TV şi Pro TV: “Daria, iubirea mea” (2006), “Cu un pas înainte” (2007), “Inimă de țigan” (2007) şi “Regina” (2008).
