Cum citim etichetele alimentare ca să le înţelegem
Dacă ne pasă de sănătatea noastră şi vrem să avem o viaţă cât mai echilibrată trebuie să ştim cum citim etichetele alimentare.
Să înţelegi etichetele te poate ajuta să faci alegi înţelept ceea ce bagi în gură, atât tu dar mai ales familia ta. Vă prezentăm în continuare cum să citim corect informaţiile de pe ambalaj.
Numărul de porţii. Primul lucru de care trebuie să ţii seama este mărimea pachetului sau numărul de porţii. Astfel, pe pachet poate scrie că o porţie are 250 de calorii şi că un pachet este pentru patru persoane, şi l-ai consumat în întregime, practic ai asimilat 250 calori înmulţit cu patru porţii adică 1.000 de calori dintr-un foc. Astfel, vei pierde restul zile încercând să le arzi.
Valoarea medie zilnică (Percent Daily Values). Este calculată la 2.000 de calorii, suficient pentru o femeie activă sau pentru un bărbat sedentar. Un bărbat activ sau un adolescent în creştere poate avea această cifră aproape de 2.500. Astfel, un aliment care are 5% sau mai puţin este considerat sărac în respectivul nutrient sau dacă are 20% sau mai mult este considerat bogat în respectivul nutrient. Este folositor când alegi o dietă care se bazează pe vitamine, minerale sau fibre sau care limitează grăsimile, colesterolul sau sarea.
Grăsimile. Mai importante decât grăsimile în sine sunt felul grăsimilor, polisaturate, monosaturate sau uleiuri vegetale hidrogenate. Grăsimile monosaturate trebuie să fie în procent mai mare decât celelalte fiind considerate cele mai sănătoase. Cel mai important lucru de care trebue să ţinem seama atunci când suntem atenţi cum citim etichetele este că “fără grăsimi” (low fat) nu înseamnă că este fără calorii. Majoritatea alimentelor sărace în grăsimi au zahăr adăugat.
Depinde de cum citim etichetele alimentare ca să ştim ce ne face bine şi ce ne face rău
Colesterolul, un fel de grăsime cu multe roluri în organism. Este unul din elementele importante care constituie pereţii celulelor, este implicat în sinteza acizilor biliari, horemonilor sexuali şi al corticosteroizilor. Când este în exces se depune în plăci pe vasele sangvine sau se depozitează în vezica biliară sub formă de calculi. Un colesterol prea mare creşte riscul bolilor de inimă. Colesterolul îl vom găsi numai pe etichetele produselor animale.
Sodiul. Este recomandabil ca pe parcursul unei zile să nu ingerăm mai multe de 3 grame. Astfel, un aliment care are pe etichetă 200 de miligrame sodiu intră în categoria alimentelor bogate în sodiu. O farfurie de ciorbă la restaurant poate conţie chiar 1 gram de sodiu, ceea ce înseamnă practic jumătate din porţia zilnică admisă. Cea mai cunoscută formă de sodiu pe care o întâlnim în alimentaţie este clorura de sodiu, adică banala sare de bucătărie.
Potasiul. 4-5 grame pe zi sunt necesare pentru o preisiune a sângelui ideală. Un deficit al acestui mineral poate duce la bătăi neregulate ale inimii.
Totalul de carbohidraţi. O gategorie largă care include cerealele adică fibrele (sănătoase) dar şi carohidraţii rafinaţi (ne-sănătoşi) adică zahărul.
Fibrele. O dietă sănătoasă trebuie să conţină între 25 şi 35 de grame zilnic dar aeastă cifră nu este uşor de atins. Pâinea pe care o mâncăm la o masă poate conţine cam 3 grame de fibre. Un consum echilibrat de fibre rduce riscul problemelor intestinale şi ajută digestia.
Zaharurile. Carbohidraţi simpli care include glucoza, dextroza, fructoza şi galalactoza au valori nutritive mici. Se găsesc în cele mai surptizătoare alimente, chiar în coivrigei, stiksuri, cereale “sănătoase”, sosuri de salată şi în general unde este nevoie de un adaos de gust, la alimetele sărace în grăsimi, de exemplu.
Proteinele. Se găsesc în alimentele de origine animală iar un adult, bărbat, de 35 ani cu înălţimea de 180 cm, şi greutatea de 80 de kilograme are nevoie zilnic de 80-120 de grame zilnic. De obicei acestă cifră este depăşită uşor de oamenii non-vegetarieni.
Cum citim etichetele alimentare în funcţie de nevoie organismului ne poate îndruma un specialist
Vitamine şi minerale. Lista conţine mineralele şi vitaminele pe care le conţin alimentele în mod natural şi un procent calculat pentru o valoare medie zilnică de 2.000 de calorii.
Ingredientele. Sunt, sau ar trebui să fie, trecute în ordinea cantităţii, primul fiind ingredinetul aflat în cea mai mare cantitate.
Un nutriţionist poate să ne înveţe cum citim etichetele alimentare şi totul în legătură cu toate cantităţile aflate în tabelele de pe aceste etichete, şi vă poate consilia cu ce aveţi nevoie şi la ce ar fi bine să fiţi atenţi. Este foarte important să se ţină seama de constituţia fizică, de cât de activ este omul, de sex şi de vârstă.
