În ziua praznicului „ Înălțarea Sfintei Cruci”, tradițiile strămoșești atrag norocul în casele creștinilor

crucea_cu_flori_sihastriaputnei_.ro_jpg.jpg

În toate parohiile, în ziua praznicului crucile se împodobesc cu flori
Sursa foto:sihastriaputnei.ro

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoare care ne aduce aminte de patimile și de moartea mântuitorului Iisus Hristos, este prăznuită în fiecare an la data de 14 septembrie, în amintirea evenimentelor din anul 335, când a fost descoperită Crucea pe care a fost răstignit Iisus.

În popor, praznicul închinat Înălțării Sfintei Cruci marchează și începutul toamnei.  În semn de evlavie, în ziua acestui praznic împărătesc, creştinii sunt chemaţi să respecte tradiţiile moştenite din moşi- strămoşi pentru a fi sănătoşi şi pentru a chema sporul în casa lor.

Despre importanţa tradiţiilor moştenite şi împlinite din generaţie în generaţie, preotul vizionar Ioan Răceanu spune: ”Un popor care nu cunoaşte tradiţiile şi credinţele creştineşti nu este respectat de semenii săi  într-un spaţiu geografic creştin” ( în cartea sa de suflet: ”Să respectăm sfaturile strămoșești transmise în tradițiile populare”).

Ziua Crucii are și alte denumiri în calendarul popular

În Calendarul popular, acum începe toamna  și tradițiile se împlinesc, în funcție de zonele geografice, în toată țara, iar această zi este consemnată și sub denumirile de Cârstovul viilor și Ziua Șarpelui. Denumirea de Cârstovul viilor este răspândită în  zonele deluroase și viticole, marcând în acest fel și începutul culegerii viilor. Numele de Ziua  Șarpelui este răspândită în mediul rural și se crede că șerpii se retrag sub pământ până la începutul primăverii viitoare. 

În ziua praznicului, şerpii “dau naştere” unei pietre fermecate

În tradiția populară, există credinţa că, în Ziua Crucii, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzătoarele lor secrete, sub pământ,  se adună mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi după acest ritual ei “dau naştere “ unei  pietre nestemate cu puteri magice. De-a lungul deceniilor, piatra aceasta fermecată are puterea să vindece orice boală, dar poate să fie descoperită în locuri retrase numai de persoanele foarte religioase.  

Tradiții care se împlinesc în toată țara

În bisericile parohiale crucile se împodobesc cu flori

În ziua praznicului împărătesc, în semn de cinstire a Crucii celei Adevărate, în fiecare biserică ortodoxă Crucea este aşezată în mijlocul sfântului lăcaş. Creştinii vin să se închine la Sfânta Cruce şi s-o împodobească cu multe flori. În această zi de post, credincioşii meditează la jertfa  Mântuitorului şi se roagă pentru sănătatea tuturor membrilor familiei.

Sărbătoarea este cinstită prin post aspru și rugăciuni

Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea împărătească Înălţarea Sfintei Cruci în popor, este cinstită prin post, rugăciuni şi praznice. Se spune că fiecare om are propria cruce pe care-o poartă cu sine de-a lungul vieții.

Sfânta Cruce reprezintă și încercările vieții

Simbolul Sfintei Cruci  repreznită și încercările vieții, iar  sărbătoarea este și un moment de pocăință. De aceea, în această zi de mare praznic, se postește. Mulţi credincioşi se roagă lângă sfânta cruce în biserica parohială și împlinesc postul negru pentru sănătatea familiei și pentru a chema sporul în gospodăria lor.

În zonele viticole se împlinește ritualul ”Strugurii lui Dumnezeu”

În ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci, strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. În limbaj popular, ciorchinii neculeşi se numesc “Strugurii lui Dumnezeu” şi sunt destinaţi păsărilor cerului pentru ca acestea să nu mănânce strugurii gospodarilor din recolta anului viitor. Totodată, în ziua praznicului toți podgorenii sărbătoresc roadele noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură. 

Se împart căni noi cu miere și lapte pentru rudele decedate

Credincioşii sfinţesc în ziua praznicului  la biserică căni noi pline cu miere şi lapte; de toarta lor ei leagă câte un fir de aţă roşie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

 În unele zone viticole începe culesul viilor

De Ziua Crucii, în unele zone viticole, unde nu s-a cules recolta acestui an, începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

 În Ziua Crucii se bat nucii şi se adună ramurile de alun

În  Ziua Crucii se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfântă Măria Mică. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestor fructe primesc puteri miraculoase şi  devin unelte folositoare fântânarilor, care vor să depisteze noi izvoare .

Se respectă unele interdicții alimentare în ziua praznicului

În Ziua Crucii, creștinii respectă unele tradiții care interzic consumul unor alimente precum usturoiul, prunele, nucile şi pepenii, deoarece miezul acestor fructe se aseamănă cu forma crucii pe care a fost răstignit Iisus.

În mediul rural, ”doftoroaiele” alungă ”buba rea” prin descântece

Mai ales în mediul rural, mai  există ”doftoroaiele”, femei care știu să descânte prunele și să alunge ”buba rea” în familia care este sufocată de necazuri. Mai mult, se spune că  persoana care pune prune în apa în care se spală, este apărată de rele.

Și perele culease în ziua praznicului au puteri vindecătoare

Din proprie experiență, mulți credincioși care au livezi cu fructe , culeg perele în ziua praznicului. Există o veche tradiție care suține că  perele culese în Ziua Crucii au puteri tămăduitoare și vindecă diferite afecțiuni.

Un talisman norocos: monedele sfințite

O tradiție din mediul rural s-a răspândit în toată țara în ultimele cinci decenii. Se spune că împlinirea acesteia aduce sporul financiar în casele credincioșilor. În ziua praznicului se sfințesc mai multe monede care se păstrează în portofel, de-a lungul anului,  alături de o cruciuliță, chiar dacă aceasta este confecționată din carton. Se spune că acest ritual alungă grijile financiare din casa persoanei care împlinește ritrualul, aduce belșugul și sporul în munca de fiecare zi.    

Și în această zi se sfinţesc anumite plante magice

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă crucea bisericii, sărbătorită în fiecare lăcaş de cult ortodox. Potrivit tradiției, florile de busuioc sfinţite în această zi alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor, pentru ca planta magică să le ocrotească de boală. De asemenea, un buchet cu busuioc sfințit se păstrează la streașina casei, pentru ca acel cămin să fie apărat de boală, de pagubă și de furtuni.   

Un ritual cu busuioc pentru pomii neroditori

De Ziua Crucii, mai ales în Muntenia şi în Transilvania se împlineşte  un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestor pomi cruci înpletite din ramuri de busuioc sfinţit la biserică şi din curpeni (tulpinile târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând ca rodul să se adune şi în aceşti pomi neroditori.

Prognozele meteorologice  pentru Ziua Crucii se împlinesc

De-a lungul secolelor s-a constatat că prognozele meteorologice pentru Ziua Crucii se împlinesc  *Când cocorii se pregătesc de plecare în ziua praznicului este un semn că se răceşte vremea. *Dacă tună în această zi va fi o toamnă lungă. *Când se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. *Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii, va fi o noapte geroasă.