Tradiții strămoșești care aduc noroc în viața creștinilor în ziua de Bobotează

Ultima actualizare:

    Sfințirea apelor în toate comunitățile aduce împliniri Sursa foto:Doza de bine
Sfințirea apelor în toate comunitățile aduce împliniri Sursa foto:Doza de bine

Când se consumă agheasma : În tradiția ortodoxă, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Tradiţia Iordănitului

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea Mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea  că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.  Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat, lângă o fântână sau lângă o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi vor bea toţi membrii familiei. Se mai păstrează obiceiul ca fiecare gospodină să pună apă sfințită  în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Boboteaza este ”dricul” iernii

În popor se spune că Boboteaza este dricul iernii, deoarece după gerul mare, tradiţional zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece.

Preoții sfințesc cu agheasmă credincioșii, casele și lucrurile din casă

În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată familia să fie sănătoasă şi să aibă spor în muncă, tot anul.  După sfințirea agheasmei, se stropesc cu apa sfințită animalele din gospodărie: oile , porcii, boii, considerate animale binecuvântate de Dumnezeu.

Gospodarii trebuie să respecte și interdicțiile

În ziua ziua praznicului, gospodarii trebuie să respecte și interdicțiile: ei nu vor stropi  cu apa sfințită caii și iepurii, care  se pot preface în diavoli, așa cum se spune în tradiția populară.  

Agheasma  Mare se oficiază de două ori pe an 

Agheasma  Mică se poate săvârşi când doresc credincioşii acest lucru. În schimb, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului şi pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează.  Bobotezei.

Adunați agheasmă de la trei biserici pentru a avea noroc

În multe zone din țară, credincioșii respectă o străveche tradiție: ei adună agheasmă de la trei biserici și stropesc cu această apă sfințită în lăcașurile respective :  lucrurile din gospodărie, pâinea făcută în casă, portofelul, care să conţină cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

În ziua de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

Chiraleisa: un ritual de purificare  și de invocare a rodului bogat

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un ritual de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice: busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică  „Chiraleisa“ de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine  va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.

La Bobotează se aruncă în apa îngheţată o cruce

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Credinţe din moși-strămoși

Din vremuri îndepărtate, se crede că în Ajunul praznicului animalele din gospodărie vorbesc în grajd la miezul nopţii. Atunci ele dezvăluie locul în care se ascund  comorile, iar stăpânii lor, dacă sunt personae credincioase, pot afla unde există comori în jurul lor.

Interdicții în ziua de Bobotează

Pentru a fi sănătoase  tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Tradiții pentru împlinirea destinului

Tinerele care cad pe gheață se vor mărita în acel an

O veche tradiție, care s-a adeverit de multe generații, spune că tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, în mod sigur, se vor căsători în acel an.  

Ritualuri cu busuioc pentru aflarea destinului

În ajunul Bobotezei, ritualul cu busuioc este practicat de fetele necăsătorite: ele iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice. Ritualul cu busuioc, folosit de ani și ani, se folosește în descântecele de chemare a ursitului. Totdeauna, tânăra care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să pună busuiocul sub pernă în ajunul sărbătorii și să se roage ca ursitul să-i apară în vis.

Și turta din făină sărată aduce ursitul în vis 

În țara noastră este foarte răspândită și o altă tradiție împlinită de fetele care vor să-și cunoască ursitul. În ajunul sărbărorii, fata prepară o turtă din făină şi apă sărată. Se spune că tânărul care-i aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

 În ziua praznicului, nu înstrăinați obiecte și bani  din gospodărie

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să  înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă  și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.  

Tradiție care se împlinește pentru copiii nebotezați

În tradiţia populară, se mai spune că mamele cărora le-au murit copiii nebotezaţi sau i-au născut morţi, trebuie să ia agheasmă şi să meargă împreună cu preotul la mormintele acestora. Acolo vor turna  agheasma peste mormintele pruncilor decedați, apoi preotul îi va boteaza cu numele Ion. O dată îndeplinit acest ritual, timp de trei ani, se consideră că acel copil a fost botezat.

 În ziua de  Bobotează vom ști cum va fi timpul tot anul

Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate  crivăţul în ziua praznicului este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină, recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi .

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Ebrahim Raisi FOTO EPA EFE jpg
image
image
image
image
image
image
Horoscop FOTO Shutterstock jpg
Fasole jpg
Horoscopul lunii iunie horoscop lunar 2023 shutterstock 2056174655 jpg
zodii norocoase jpg
chiftele pexels jpg
Horoscop jpg
leustean jpg
Luna plina jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net