Tradiţii pentru spor şi sănătate pentru Marele Mucenic Pantelimon

Creştinătatea îl prăznuieşte pe Marele Mucenic Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi, prin respectarea tradiţiilor moştenite din moşi-strămoşi, iar aceste datini le poartă noroc

Creştinii trebuie să cinstească  ziua de prăznuire  

În această zi, muncile agricole trebuie să înceteze. Sfântul Pantelimon este bine să fie respectat pentru ca oamenii să fie sănătoşi, iar doctorul fără de arginţi să-i tămăduiască de boli şi să-i apere de friguri. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în ziua de prăznuire, pentru că Sfântul le va uşura suferinţa.

Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. El merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe cel care-l găseşte lucrând.

Totodată, tradiţia din bătrâni spune că oricine  nu respectă tradiţia se poate îmbolnăvi de afecţiuni grave sau poate avea parte de necazuri şi de pagubă în viaţa de familie.

Gospodăriile în care este prăznuit Sfântul sunt apărate de grindină şi de pagubă. Sfântul alungă paguba, teama şi neliniştea gospodarilor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind  ofrande săracilor: poame, pepeni, dovlecei şi porumb.

Dacă gospodina toarce în această zi, Sfântul o pedepseşte şi are o pierdere în gospodărie şi se îmbolnăvesc animalele de povară în gospodăria sa. Dacă gospodarii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, gospodăria lor va fi apărată de grindină.

La oraşe şi la sate, Sfântul Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, căderile de grindină şi puterea arşiţei.

Sărbătoarea anticipează primele semne de toamnă

Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească.

Tot acum, frunza teiului se întoarce pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.   

Se consumă porumb şi dovlecei pentru a fi viguroşi la iarnă

În această zi, potrivit tradiţiei populare, se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.

De asemenea, în fiecare gospodărie este bine să se consume porumb şi dovlecei fierţi, pentru ca în viaţa credinciosului să nu apără obstacole care să-i tulbure liniştea şi sporul casei .

Credincioşii împart săracilor multe fructe

În ziua praznicului “doctorului fără de arginţi”, credincioşii împart celor săraci multe fructe. Prin împlinirea acestei datini, recolta viitoare va fi bogată, iar poamele nu vor fi viermănoase în anul următor. .

Sfântul aduce noroc şi recolte bogate

În mediul rural, sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi în anul următor o recoltă bogată, multe fructe gustoase şi sănătoase. Tradiţia spune că Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor la fel de mănoasă, ca în anul precedent. De asemenea, sătenii respectă sărbătoarea Sfântului Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni. 

Sfântul Pintilie “călătorul” le poartă noroc călătorilor

În popor, Sfântul Pantelimon este numit şi Pintilie călătorul. Deoarece în viaţa pământeană Sfântul Pantelimon a călătorit mult, el împlineşte dorinţele călătorilor şi îi ajută să călătorească cu bine şi cu noroc.

Sfântul este şi protectorul cojocarilor

Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari, pentru ca aceştia 

să aibă bani şi spor în munca lor.

Sfântul ocroteşte gospodăriile de grindină

Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le păzească gospodăriile de grindină şi pentru a le purta noroc celor care călătoresc pe mare.

Rugăciuni pentru tămăduire de boli

Credincioşii trebuie să -l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli, iar orbii şi şchiopii este bine să se roage pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.

Sfântul Tămăduitor, mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie

Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni. 

În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în acestă zi, pentru a le uşura suferinţa.

În ziua praznicului se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei pentru a fi mai viguroşi peste iarnă.

Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi în anul următor multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon care însoţeşte vara o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent.