Tradiţii pentru spor şi sănătate. 1 Mai, sărbătoarea de Armindeni. Praznicul Sfântului Prooroc Ieremia

Ultima actualizare:

    Ziua de de 1 Mai este dedicată sărbătorii de Armindeni
Ziua de de 1 Mai este dedicată sărbătorii de Armindeni

De secole, ziua de 1 Mai este dedicată sărbătorii de Armindeni, cunoscută în tradiţia populară sub denumirea de Ziua pelinului şi Pomul lui Mai. Totodată, îndrăgita sărbătoare populară, celebrată din vremea dacilor, este consacrată atât belşugului şi roadelor bogate din comunităţile locale, cât şi prosperităţii celor mai harnici gospodari.

În tradiţia milenară, sărbătoarea de Armindeni îl venerează pe zeul vegetaţiei, divinitate populară care protejează vitele, caii, holdele semănate, viile şi livezile.

Ce spun tradiţiile biblice şi creştine despre Proorocul Ieremia

Sărbătoarea populară de Armindeni se suprapune în Calendarul ortodox cu praznicul Sfântului Prooroc Ieremia din Cetatea preoţilor Anatot, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament, alături de Isaia, Iezechiel şi Daniil.

Sfântul Prooroc Ieremia şi-a desfăşurat activitate timp de 40 de ani sub domnia a cinci regi. El a fost fiu de preot, iar şirul profeţiilor sale s-au împlinit întru totul, începând de la vârsta de 15 ani, în timpul împăratului Iosia.

Tânărul profet a predicat pocăinţa către rege şi către nobilii săi, criticându-i pe profeţii mincinoşi. Totodată, Sfântul Ieremia a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi Naşterea pruncului Iisus din Fecioara Maria.

Sfântul Prooroc Ieremia, prăznuit în ziua de 1 Mai, a intrat în onomastica românilor în secolul al XV-lea. Profetul, care a trăit în jurul anului 600 înainte de Hristos, a fost supranumit şi profet al lacrimilor şi al plângerilor, pentru că a plâns pentru poporul iudeu.

După ce Ierusalimul a fost robit de către Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Proorocul Ieremia a plecat  în Egipt, unde a trăit timp de patru ani. Aici, el le-a proorocit egiptenilor căderea idolilor veneraţi de ei şi sosirea Fecioarei Maria în ţara lor.

Sfântul a fost omorât cu pietre de evrei. Dar egiptenii l-au apreciat pentru că s-au bucurat de ajutorul său: rugăciunile Sfântului Ieremia au distrus aspidele, care-i invadau Egiptul. De asemenea, Proorocul i-a scăpat pe egipteni şi de furia crocodililor care se ascundeau prin ape (efot, aşa cum le numeau egiptenii sau crocodili  în limbajul elinilor).

Pentru aceste fapte memorabile, Proorocul a fost îngropat în locul de înmormântare al lui Faraon. Minunile Sfântului continuă şi în zilele noastre. Pelerinii care se roagă la mormântul său şi iau ţărână de acolo, scapă de duşmani şi se vindecă de muşcăturile aspidelor.        

Pomul de Armindeni, Pomul Vieţii are puteri magice

În ajunul sărbătorii de Armindeni, gospodării aduc din pădure un pom pe care-l aşează în mijlocul gospodăriei, după ce a fost curăţat de ramuri, până aproape de vârf.

De asemenea, voioşi şi dornici să se bucure de puterea magică a Armindenului, tinerii sădesc Pomul lui Mai sau „Pomul vieţii” în mijlocul curţii, iar membrii familiei îl pregătesc pentru festivitate, împodobindu-l cu multe spice şi flori. Pomul de Mai rămâne în gospodărie până la seceriş.

După aceea, cu lemnul Armindenului se face foc pentru a coace prima pâine preparată din făină obţinută din noua recoltă de grâu. Ritualul se împlineşte pentru ca oamenii şi întrega gospodărie să fie apărate de puterea distructivă a duhurilor rele.

În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina Pomului vieţii se prepară lancea (băţul)care va deveni steagul de nuntă. 

În această zi se plantează puieţi de mesteacăn

În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn. Ritualul atrage norocul în viaţa tinerelor care-şi aşteaptă ursitul.

Ritualul „Băutul mărţişorului”

În această zi  se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţişorului”. Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie.  Evenimentul este sărbătorit şi la petrecere se consumă băuturi şi bucate preparate în gospodăria celor care au scos mărţişorul de pe ramurile pomilor fructiferi.    

De Armindeni se culeg plantele medicinale amare

Armindenul este ziua potrivită pentru recoltarea plantelor medicinale amare; în popor, plantele culese în această zi au o mare putere terapeutică.

De Armindeni este „Ziua pelinul”, plantă cu puteri magice

Printre plantele culese se numără şi pelinul. În această zi, bărbaţii poartă un mănunchi de pelin la pălărie şi nu lucrează la câmp sau în gospodărie, ca şi femeile. În acest caz, tradiţia spune că sărbătoarea se respectă pentru ca vinul obţinut în urmă cu un an să nu facă floare şi să se conserve bine.  

De ziua Pelinului, planta se pune la masă, lângă tacâm, între haine şi în aşternut, pentru a îndepărta duhurile rele şi paguba din toată gospodăria.

Pelinul, leac pentru excesele bahice

Tradiţa spune că este bine ca pelinul, cules în această zi, să se pună  în băutura amatorilor de licori bahice. Planta are un efect miraculos şi îi lecuieşte pe aceştia de năravul exceselor.

În această zi se seamănă doar pepeni, castraveţi şi fasole

În calendarul popular, ziua de Armindeni este ideală pentru a semăna doar pepenii, castraveţii şi diferitele soiuri de fasole. Semănăturile respective vor creşte viguroase

Ce nu se face în ajunul sărbătorii

În ajunul sărbătorii de Armindeni, femeile nu lucrează în gospodărie sau la câmp; ele respectă această interdicţie pentru ca pământul să rodească şi comunitatea în care trăiesc să fie apărată de furtuni şi de invazia insectelor.

Femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că se mucegăieşte. În schimb, este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei. 

Gospodarii, care deţin suprafeţe mari, cultivate an de an cu viţă de vie, nu este bine să muncească în vie; există un vechi obicei ca viticultorii să se odihnească în ziua de Armindeni. Respectând acest acest ritual, gospodăria respectivă este apărată de grindină şi de insectele dăunătoare. 

De Armindeni, şi animalele de povară se odihnesc  

Armindenul este şi sărbătoarea animalelor de povară: vitele nu se folosesc la muncile agricole şi nu se înjugă. Tradiţia spune că, atunci când nu se respectă această datină, vitele vor muri , iar oamenii se vor îmbolnăvi de multe ori pe parcursul acelui an.     

Tradiţiile cu ramuri verzi  alungă spiritele rele din gospodării

Gospodarii împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor, uşile casei, intrarea în adăpostul vitelor, hambarelor şi pomii înfloriţi. Ramurile verzi sporesc bucatele  în gospodăriile împodobite cu armindeni, alungând spiritele rele să nu pătrundă în casele gospodărilor.  

Petreceri câmpeneşti cu vin-pelin

De Armindeni, oamenii petrec la iarbă verde cu bunătăţi preparate în gospodărie, iar băutura tradiţională este vinul-pelin, care să-i menţină pe gospodari sănătoşi, până la anul viitor.

Un ritual ce menţine vigoarea 

În ajunul sărbătorii, există tradiţia ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, adunată în zorii zilei, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba să nu ajungă în familia  respectivă.  

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
Tanc american M1 Abrams FOTO Getty Images
image
image
image
image
image
image
horoscop colaj pixabay jpg
horoscop bilunar shutterstock 2091062710 jpg
citate celebre despre bucurie si fericire 1024x576 jpg
femeie fericită  foto   Shutterstock jpg
Omleta la cuptor pentru intreaga familie jpeg
5 zodii urmărite de ghinion în luna februarie, sursă foto: Canva
horoscop jpeg
6 jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net