Praznicul Sfântulului Mare Mucenic Gheorghe. Cele mai îndrăgite tradiții pentru noroc și sănătate
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit an în ziua de 23 aprilie, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.
În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.
Tradiții de bun augur în ajunul praznicului
În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.
Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice
Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteaul.
Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte
În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează
În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.
Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată
De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor.
O datină pentru a avea spor la lucru
În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.
Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire
În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române .
În istoria creștinătății este menționat faptul că Marele Mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare. Așa se explică faptul că imaginea Sfântului Mucenic Gheorghe a fost pictată pe steagul Moldovei Medievale, pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a dăruit Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe.
Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor ţări europene
Marele Mucenic Gheorghe este protectorul spiritual al multor țări europene printre care: Anglia, Grecia, Georgia, Germania, Lituania, Malta, Muntenegru, Portugalia, Rusia, Serbia.
Mare Mucenic ocrotește spiritual multe orașe celebre din lume
De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe este și ocrotitorul spiritual al multor orașe celebre pentru măreția lor în lume: Barcelona, Beirut, Genova, Londra, Veneţia, Ferrara şi Moscova.
În țara noastră, Sfântul Gheorghe Biruitorul protejează orașele Sfântul Gheorghe, Timișoara, Giurgiu, Băilești și Hârlău.
Marele Mucenic, celebrat cu mese îmbelșugate
În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, iar în unele localități din Spania, din Italia și România ,ziua de prăznuire a Mucenicului Gheorghe este celebrată cu mese îmbelşugate şi cu multe cadouri oferite sărbătoriţilor din comunitatea respectivă.
Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale
Din vremuri îndepărtate, în tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul multor categorii sociale: măcelari, agricultori, călăreţi, fermieri, dar și al bolnavilor de lepră.
Ramurile de salcie au puteri magice în această zi
În ziua praznicului sunt sărbătoriți Moşii de Sfântul Gheorghe. Este bines ă respectăm tradiția strămoșească și să ne împodobim uşile şi ferestrele casei cu ramuri de salcie.
Şi porţile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri înmugurite de salcie, deoarece planta are în acestă zi puteri magice şi-i apără pe gospodari de boli şi de pagubă.
Să ne cântărim pentru a fi viguroși și sprinteni
În ziua praznicului oamenii se cântăresc. De secole, ritualul se împlinește an de an, iar cei care-l respectă sunt convinşi că vor fi viguroși și sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.
În Giurgiu, pe străzi sunt aliniate numeroase cântare
În ziua de Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al orașului Giurgiu, pe străzi se aliniază numeroase cântare împodobite cu ramuri de salcie și flori de liliac. Localnicii se cântăresc de trei ori în această zi, mai ales copiii și persoanele vârstnice. De 100 de ani, obiceiul acesta se respectă cu sfințenie, an de an. Localnicii care împlinesc ritualul preferă să se cântărească pe un cântar așezat sub o scară de lemn împodobită cu ramuri de salcie și crengi de liliac. Femeile cred că atunci când te cântărești pe un cântar protejat de o scară de lemn împodobită cu salcie și flori de liliac ești apărat tot anul de farmece și de necazuri.
În ziua praznicului începe vara pastorală
Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale și credincioșii sărbătoresc așa cum se cuvine acest eveniment, iar sezonul se încheie în ziua de Sfântul Dumitru. Potrivit tradiției populare, există o ”înțelegere cosmică”între Sân-George şi Sânmedru: în prima zi din an, când cântă broaştele pentru prima dată, Sân-George primește cheile de la Sânmedru și astfel el ”deschide” calea vegetaţiei care revine la viață.
