Pe 9 aprilie, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim –Duminica Floriilor

Intrarea triumfală a Domnului în ierusalim

Pe 9 aprilie, în a șasea duminică din Postul Paștelui, primul dintre praznicele împărăteşti, cu dată schimbătoare în cursul anului bisericesc, este dedicat Intrării triumfale a Domnului Iisus în Ierusalim, înainte de săptămâna Patimilor. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Duminica Floriilor, a Stâlparilor sau a Vlăstarilor și, în acest an, este prăznuită atât de credincioșii ortodocși, cât și de cei catolici.

În această seară încep Deniile

În seara acestei duminici încep Deniile din Săptămâna Patimilor, etapă care debutează cu Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și se încheie cu coborârea Lui în mormânt. La slujbele Deniilor, cele mai frumoase și mai emoționante cântări religioase, creștinii Îl  însoțesc pe Iisus, pas cu pas, pe drumul Golgotei .

Istoricul sărbătorii

Praznicul Intrării Domnului  în Ierusalim este un moment cu totul special, unicul din viaţa pământeană a lui Iisus, când  El a  acceptat  să fie aclamat ca împărat!. , După întoarcerea Sa din cetatea Efraim, însoțit de ucenici, Iisus a hotărât să meargă în oraşul sfânt, pentru a împlini spusele profetului Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului: Iată, împăratul tău vine la tine blând şi călare pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug” (Matei 21, 5).

Profețiile din vechiul Testament  despre Intrarea în Ierusalim

Profeţiile din Vechiul Testament menționează că Iisus şi-a pregătit singur intrarea în Ierusalim, pentru a fi recunoscut, după Lege, care spunea că El este Mesia, Mântuitorul lumii. Mulţimea L-a întâmpinat cu ramuri verzi de finic şi de  măslin și L-a aclamat cu entuziasm: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”

Primele mărturii despre semnificația sărbătorii

Despre semnificaţia acestei sărbători stau mărturie numeroase menţiuni, primele dintre acestea datând din secolul al IV-lea. Dintre mărturiile referitoare la Intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim se remarcă în mod deosebit Predica  rostită de Sfântul Epifanie care relatează importanţa acestui eveniment religios pentru creștinătate și Mărturia Sfântei Egeria, o pelerină din Apus, care menţionează în însemnările ei de călătorie amănunte despre felul în care creştinii sărbătoreau în secolul al IV-lea Intrarea Domnului în Ierusalim. ”Şi la acea dată, spune Sfânta Egeria, se continua tradiţia ca ramurile de salcie binecuvântate în bisericile creştine să fie împărţite credincioşilor, participanţi la slujba religioasă”!.

Predicile Părinţiilor Bisericii Creştine despre Florii

De-a lungul timpului, Praznicul de Florii a fost slăvit şi în cele mai cunoscute predici rostite de părinţii Bisericii Creştine. În documentele religioase ale vremii, la loc de cinste sunt amintite predicile Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Chiril al Alexandriei şi Sfântului Ambrozie. De asemenea, evenimentul religios al Floriilor a fost relatat cu amănunte și de cei patru evanghelişti: Ioan, Luca, Matei şi Marcu.

Biserica Ortodoxă a păstrat tradiția sfințirii salciei

Urmând modelul mulţimilor din Ierusalim, care L-au întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin la intrarea Sa în Ierusalim, Biserica Ortodoxă a menţinut această tradiție. De aceea, după Sfânta Liturghie, în ziua de Florii se sfinţesc ramurile de salcie care se împart credincioşilor.

Semnificația ramurilor de salcie primite în Duminica Floriilor

Ramurile de salcie primate de credincioși,  în biserici, în Duminica Floriilor simbolizează biruinţa vieţii împotriva morţii. Pentru că Duminica Floriilor sau Duminica Stâlparilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, cel înviat de Iisus din morţi, iar între cele două evenimente religioase există o firească legătură: pe de o parte Iisus, în ajunul Intrării Sale în Ierusalim, a săvârşit minunea învierii lui Lazăr, prietenul Său din Betania din morţi. În  în ziua următoare, Iisus a fost primit cu fast în Ierusalim, ca împărat smerit, şi se împlinea astfel o proorocire menţionată în Vechiul Testament. Totodată, Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim anticipează şi propria  biruinţă a lui Iisus asupra apropiatei sale morţi.

 Motivul  entuziasmului popular la Ierusalim

În ziua de Florii , la Ierusalim, mulţimea se înghesuia să-l vadă pe Iisus şi-l aclama cum n-a făcut-o până atunci, fluturând ramurile ( stâlpările) de finic. Să nu uităm că mulţimea L-a primit pe Mântuitorul nostru în Ierusalim cu aceste cuvinte: "Osana Fiului lui David, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!" (Matei 21, 9). Învierea lui Lazăr era motivul principal căruia i se datora această primire însufleţită.

Peste câteva zile, mulțimea incitată de farisei striga:”Răstigniţi-l!”

Referitor la sărbătoarea Floriilor,  să nu uităm, că aceeaşi mulţime care-L slăvise pe Iisus, primindu-L ca pe un împărat, peste câteva zile, incitată de farisei şi de cărturari striga: "Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!"şi-l condamnau la moarte.

La slujba de Florii, Iisus  vine în „Ierusalimul sufletelor noastre”

De Florii, creştinii ortodocşi retrăiesc evenimentul la care a participat Iisus Hristos în vremea propovăduirii sale pe pământ. La slujba din Duminica Floriilor, Îl întâmpinăm pe Iisus cu ramuri înverzite și cu inima primitoare.

La slujba de Florii, Iisus ne aduce pacea sufletească

Iisus se îndreaptă în ziua mărețului praznic nu numai spre Templu din Ierusalim, unde a făcut minuni, El vine şi în Ierusalimul din sufletul fiecărui creștin şi ne aduce pacea de care fiecare dintre noi are nevoie.

Ramurile de salcie sunt  simbolul propriului nostru botez

Textele religioase menționează că, nu întâmplător, în Duminica Floriilor sau Stâlpărilor, purtăm în mâini ramuri cu muguri de salcie, ca simbol al propriului nostru botez. Acest obicei se păstrează deoarece  în primele secole creştine, în Duminica de Florii , cei care doreau să fie botezaţi mergeau cu toţii la episcop, ca să-i ceară să fie primiţi ”la Taina Botezului” şi să înveţe Simbolul de credinţă. 

De Floriil sunt sărbătoriți creștinii care poartă nume de flori

Duminica Floriilor este și sărbătoarea tuturor creștinilor care poartă nume de flori: Florin, Florina, Lăcrămioara, Viorica, Margareta, Brânduşa. Tuturor le urmăm deplină sănătate și Iisus să-i ocrotească mereu.

„Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută sub numele de Florii, este ca un preambul al Patimilor, dar şi ca o poartă spre Înviere, pentru că Domnul Nostru Iisus Hristos, călare pe un asin,  reprezintă smerenia desăvârşită pe care a adus-o Mântuitorului Iisus Hristos, în deplinătatea ei pe pământ. După Intrarea în Ierusalim şi până la Inviere se vor petrece faptele deosebite din viaţa Mântuitorului care culminează cu moartea şi, mai cu seamă cu Învierea Domnului, punctul central al operei Sale  mântuitoare.  Biserica rememorează toate aceste fapte prin slujbe speciale dedicate exclusiv îndurărilor chinuitoare din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Dacă la Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, călare pe asin, oamenii l-au întâmpinat cu osanale, cu ramuri de finic, tot aşa şi noi, impulsionaţi de duhul Sărbătorii, să aşternem în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos rugăciunile şi faptele bune pentru a-L primi pe Iisus Mântuitorul în sufletele noastre purificate şi curăţate mai ales în Postul Sfintelor Paşti”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie , preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).