Nașterea Maicii Domnului –Tradiții strămoșești atrag norocul în viața noastră
La 8 septembrie, Biserica Ortodoxă celebrează primul dintre cele patru praznice închinate Maicii Domnului. Totodată, Anul Nou Bisericesc debutează cu această sărbătoare care o venerează pe Fecioara Maria. Nașterea Feciorei Maria are o importanță deosebită pentru lumea creștină și evenimetul religios este sărbătorit cu mare fast de credincioșii ortodocși și romano-catolici.
Această sărbătoare, elogiată de secole, ne dovedește că Maica Domnului ascultă rugăciunile noastre așa cum Dumnezeu a ascultat rugăciunile fierbinți ale Sfinților Săi Părinți Achim și Ana.
Nașterea Maicii Domnului este o sărbătoare a bucuriei
De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei, deoarece înaintașii lor, care le-au împlinit, au fost mai sănătoși, Răul a fugit din viața lor, norocul a poposit în casele lor și s-a păstrat armonia în relațiile interumane.
În intervalul 7-9 septembrie viitoarele mame se roagă să nască ușor
În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau „cercurile Sfintei Mării”. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”. La fiecare praznic, ”zilele sacre” trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor : struguri, nuci şi pâine preparată în casă. Gospodarii împlinesc această tradiţie pentru ca în familiile lor să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.
Ortodocșii cinstesc „Zilele sacre”prin rugăciune și fapte bune
Există o tradiție care se respectă în mediul urban și rural, în egală măsură. În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tututor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an.
Pentru binele familiei se sfințesc ofrande la biserică
În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor, armonie şi sănătate.
.În ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: "Să vă trăiască!" şi "Casă de Piatră!"
Se respectă tradiţia „Cozonacul Maicii Domnului”, pentru însănătoșire
Mai ales în Sudul ţării, se păstrează o veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii, persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide și să-l rumenească în cuptor. După aceea, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă bolnavul îşi respectă jurământul.
Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie se împlinește un ritual
Mai ales în mediul rural, din moși-strămoși, se transmite o tradiție care să-i apere pe copii de tot felul de accidente. În ziua praznicului de Sântămărie Mică, mamele nu lasă pe foc o oală cu mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de accidente casnice, de tot felul de necazuri, de arsuri şi de răceli.
Praznicul Nașterii Maicii Domnului-pragul dintre două anotimpuri
În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, deorece în această zi se sfârşeşte vara şi toamna îşi anunţă prezenţa. Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, iar şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte.
Încep pregătirile pentru lucrările agricole
Din ziua praznicului, în mediul rural, gospodarii se pregătesc pentru începerea lucrările agricole de toamnă şi pentru culesul legumelor. În același timp, în fiecare gospodărie se evaluează cât de bogată a fost recolta obţinută în acest an. Tot acum se culeg ultimele plante şi fructe de leac. Totodată, în ziua praznicului se mai împlinește un obicei agrar: de pe trunchiul ulmilor, gospodarii jupuiesc cojile, iar fibrele sunt păstrate , deoarece în primăvară cu acestea se leagă lăstarii viței de vie.
După praznicul Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă
A doua zi, după praznicul Naşterii Maicii Domnului, începe semănatul cerealelor: grâu, secară şi orz. Potrivit unei tradiţii locale, respectate de sute de ani, în orice localitate în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi sporul se va aduna în casele tuturor gospodarilor.
Credincioşii merg în pelerinaje
În ziua praznicului, mulţi credincioşi merg în pelerinaje la mănăstiri care găzduiesc icoane făcătoare de minuni. Printre aceste lăcaşi de cult, venerate de pelerini, se numără şi Mănăstirea Dălhăuţi din judeţul Vrancea. Sfântul lăcaş adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de Maica Domnului Anufiana , iar tradiţia spune că icoana a fost pictată chiar de Apostolul Luca.
O tradiţie care alungă ghinionul
Mai ales în trecut, în mediul rural, se respecta cu strictețe o tradiție prin care gospodarii credeau că alungă ghinionul şi boala: gospodinele nu aprindeau focul în vatră în zilele de 7 și 8 septembrie. În zilele noastre, pentru a ţine departe de casă orice pagubă sau orice necaz, în ziua praznicului gospodinele nu se ocupă de treburi gospodăreşti: nu spală rufele și geamurile și nu mătură casa sau curtea gospodăriei.
Până la Sfântul Gheorghe, bărbaţii pun la păstrare pălăriile
În această zi, bărbaţii (din mediul rural mai ales), pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul pălăriei ei vor purta căciuli.
Se binecuvântează roadele
Din moși-strămoși se spune că , în ziua praznicului, este bine ca fiecare gospodină să sfinţească la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale. După slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.
Pentru sufletul rudelor decedate se împart struguri și prune
În fiecare an, în ziua praznicului gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie “de sufletul morţilor”. Ofrandele sunt împărțite, pentru ca celor plecați la viața veșnică să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă.
Slujbe în biserici de hram
În Bucureşti există mai multe biserici care poartă hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoane făcătoare de minuni ale Precistei:
Bisericva Foişor; strada Foişorului nr 119, sectorul 3
Biserica Scaune, strada Scaune nr. 2, sectorul 3
Biserica Teiul Doamnei, strada Petricani nr. 3, sectorul 2
Biserica Zlătari, Calea Victorie nr.12, sectorul 1
