La data de 8 septembrie, în Biserica Ortodoxă este prăznuită Nașterea Maicii Domnului-Istoria sărbătorii
Sâmbătă, 8 septembrie, în Biserica Ortodoxă este prăznuită prima dintre cele patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului. În tradiţia populară, acest eveniment religios este cunoscut cu numele de Sântămăria Mică. Sărbătoarea este rânduită în ziua a opta din Anul Nou Bisericesc, iar cifra opt este simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit.
Istoria sărbătorii
Informaţii prețioase despre evenimentul religios
Informaţii preţioase despre acest eveniment religios sunt relatate în Evangheliile Aprocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov, care datează din secolul al II-lea. Cercetătorii preocupaţi de evenimentul religios relatează într-un capitol special (scris în preajma anului 140), amănunte referitoare la originea Maicii Domnului şi la copilăria sa. De asemenea, documentul religios menţionează că Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut în mod miraculos.
Părinţii Ioachim şi Ana şi-au dorit foarte mult un copil
Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria, erau oameni foarte religioşi. La o vârstă înaintată, ei trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un copil. Toată viaţa şi-au dorit acest lucru, dar dorinţa lor nu s-a împlinit. Totuşi, fiind oameni cu credinţă în Dumnezeu, Drepţii Părinţi şi-au pus speranţa că Părintele Ceresc le va asculta rugăciunile.
Marele Preot le-a refuzat părinților jertfa tradițională
Deoarece nu aveau copii, Ioachim și Ana erau ironizați în comunitatea în care trăiau. În vremea aceea, familiile fără urmaşi erau considerate blestemate. În documentele religioase care menţionează evenimente din viaţa Maicii Domnului se subliniază un moment dramatic din viaţa părinţilor Ioachim și Ana: atunci când aceștia au împlinit 50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa tradiţională care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi bătrâni „blestemaţi”. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc.
Pentru împlinirea dorinței, Ioachim şi Ana s-au rugat și au postit
Deşi atitudinea Marelui Preot i-a umilit, Ioachim şi Ana au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale: „Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: „Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I, Regi 1, 11).
Ioachim și Ana au primit minunata veste de la Arhanghelul Gavriil
La scurt timp, după rugăciunile rostite de Ioachim şi Ana, Arhanghelul Gavriil s-a arătat, pe rând, celor doi soţi şi le-a spus că rugăciunea lor a fost ascultată de Tatăl ceresc şi ei vor avea un copil. Primul a fost vestit Ioachim, apoi a fost vestită Ana care a aflat de la Arhanghelul Gavriil: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”. Totodată, Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: ”Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23).
Maria a fost consacrată serviciului religios timp de 12 ani
Ioachim şi Ana au vrut să-i mulţumească Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o. De aceea, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu şi fiica lor a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
Sfinții Părinți Ioachim și Ana sunt prăznuiți în ziua de 9 septembrie
„Tatăl Maicii Domnului, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu).
