Praznicul celor 40 Mucenici: Tradiţii care atrag norocul tot anul

traditii_mucenici_images.jpg

Respectați ritualurile strămoșești
Creștin ortodox

La 9 martie, creștinii din întreaga lume îi comemorează pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius. Prin tradiție, în țara noastră, în memoria martirilor din Sevastia, la marele praznic, credincioșii împlinesc numeroase ritualuri

Ofrande cu mucenici, de sufletul morților

În a noua zi a babelor  este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care femeile, duc la biserică mucenici, preparate tradiționale pentru acest praznic, iar după slujbă, ele  dau de pomană, aceste ofrande de sufletul morților din familie. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înainte de sărbătoarea Paştelui. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.
„Mucenicii“ preparați de gospodine în ziua praznicului  reprezintă  ofrande aduse celor 40 de mucenici  pentru sacrificiul celor 40 de ostași creștini  din Sevasta.  În diferite zone geografice, aceste ofrande se numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi. De asemenea, în unele localități mucenicii se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt și sunt unși cu miere sau cu sirop de zahăr, apoi sunt asezonați cu nucă măcinată. Potrivit tradiției,  pentru a fi convinși să renunțe la credința creștină, sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac; de aceea, în amintirea acestui eveniment religios, se prepară mucenici din aluat, sub forma unor opturi mici  și se fierb  asemenea pastelor făinoase într-un sirop cu mirodenii: coji rase de lămâie și scorțișoară. Indiferent de modul de preparare, Mucenicii se dau de pomană de sufletul morţilor din familia gospodinei care-I prepară.  

În această zi începe Anul agrar

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. 

De-a lungul timpului, în țara noastră, la sărbătoarea Sfinților  40 de mucenici s-au păstrat mai multe obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine. Pentru a fi îmbelşugat, anul agricol care a început, ţăranii păstrează obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, un semn al rodirii. În  același timp, în multe sate ale ţării în mijlocul curţii se adună gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste flăcările acestui foc  pentru a fi protejați de rele şi de boli tot anul. La sfârșitul ritualului, cenuşa este presărată în jurul copacilor şi în grădină.
În unele sate preotul face o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropesc plugurile şi toate uneltele agricole.

Chiar dacă preotul nu participă la procesiune, în toate zonele rurale se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii.

Ritualul de dezghețare a pământului pe ogoare şi în grădini

În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi  iau parte la un ritual de dezgheţare a pământului şi de „ slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat” pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură”.  Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte sau cu maiuri vor să trezească forţele adormite ale pământului. 

În ziua praznicului  aflăm cum va fi vremea

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii.

În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul,  iarna va dura până la Sfântul Gheorghe, și, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

Ritual pentru spor în gospodărie

În Muntenia, în ziua praznicului, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară. Ritualul este urmat pentru ca gospodarii să aibă hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, gospodina tămâiază încăperile casei, cu excepţia băii.

Creștinii ”bat” mătănii pentru a  avea spor la bani

În Bucovina, se obişnuieşte ca fiecare gospodar, şi în special tinerii, „să bată” câte o mătanie pentru fiecare sfânt sau, așa cum spune o altă tradiție, să împlinească chiar câte 40 de mătănii pentru fiecare sfânt, şi aceasta pentru ca să dobîndească mulţi ani, să fie sănătoşi tot anul şi, mai ales, pentru ca ei să găsească bani ascunşi în pămînt.

Bărbații merg la pescuit

Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit. Pescarul care va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănînci 40 de peştişori.  

Pentru  a avea o căsnicie frumoasă

În ziua Mucenicilor, tinerilor căsătoriți li se împart câte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru a avea o căsnicie frumoasă,  iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.

Bărbații mănâncă semnițe pentru  avea spor la bani

Pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin ei consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.

În ziua praznicului, nu trebuie să daţi bani cu împrumut

În ziua Sfinţilor Mucenici, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate, pentru bună-sporire în familie nu se dau bani cu împrumut.  

Ce semnificaţie  are cifra opt

Tradiţia de a prepara mucenici în familie se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite  „sfinţişori sau mucenici”, în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului.

Mucenicii sunt simbolul soldaţilor martiri din Sevastia 

În Muntenia există tradiţia preparării mucenicilor cu „zeamă”. Mucenicii sunt făcuţi tot din aluat, în forma cifrei opt, apoi deasupra se toarnă un sirop preparat din apă, miere şi mirodenii. În farfurie se adaugă nucă. Figurinele din aluat sunt simbolul mucenicilor, iar siropul aminteşte de lacul îngheţat unde creştinii au primit cununa mucenicească. După preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântaţi de preoţi, iar primele porţii de mucenici se împart săracilor, copiilor din vecini, apoi rudelor.

Se păstrează tradiţia celor 40 de pahare

Deseori, bărbaţii respectă obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau  că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă.  Numărul de 40 de pahare se asociază acest ritual pentru morți.        

Cine nu poate să bea ”Porția” de 40 de pahare

Cine nu poate să bea ”Porția” de 40 de pahare  de vin, trebuie să  puțin să guste din fiecare pahar sau să acceopte să fie stropit cu vinul din cele 40 de pahare, deoarece prevestește însănătoșirea sângelui și multă putere de muncă. 

Turta „Pupoiul” îl recunoaște pe norocosul familiei

În judeţul Gorj, în dimineaţa praznicului de Mucenici, bătrânele satelor nu se abat de la tradiţia seculară. Ele prepară din mălai un “pupoi” ( o turtă mare) şi socotesc 44 de semne pe suprafaţa “pupoiului”. După preparare, bătrânele pun mai multe monede în aluatul “Pupoiului”, iar acesta este aşezat într-o tavă care se pune în cuptor. Când s-a copt, “pupoiul” se unge cu miere şi se taie în bucăţi, în funcţie de numărul copiilor din acea familie. Copilul care găseşte primul o monedă este considerat “Pupoiul” casei, adică este norocosul familiei.

Un al doilea ”Pupoi”, pentru respectarea sărbătorii

După bătrânele mai pregătesc un “ pupoi” pe care îl dau de pomană împreună cu un fuior de lână şi mai multe poame ( fructe uscate). Fuiorul, spune tradiţia populară, reprezintă firul vieţii care se toarce. Acesta aminteşte an de an că fiecare sărbătoare trebuie cinstită aşa cum se cuvine şi fiecare zi trebuie trăită cât mai frumos. 

Ofranda specială “Uitata” pentru morții nepomeniți la moși

Tot în ziua praznicului se face şi o turtă în chip de om fără ochi, numită “Uitata”. Această turtă este dăruită copiilor s-o mănânce cu miere,  ca ofrandă pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi în zilele de moşi de peste an.

La începutul primăverii

În ziua de Măcinici, gunoaiele din gospodărie , din grădini şi de pe ogoare se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, pentru a-şi purifica trupul. Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidenţiat şi de alte obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului iar spiritele morţilor sunt aşteptate de rude cu focuri aprinse şi mese întinse.  

De mucenici, stupii de scot de la iernat (retezatul stupilor)

De Mucenici, apicultorii scot stupii de la iernat şi îi așează în zone nepoluate, cu multă verdeață și flori, pentru a atrage roiul de albine și a obține o reoltă bogată de miere.