La 16 august Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții martiri Brâncoveni, mărturisitorii lui Hristos
Nimeni nu poate să estimeze vreodată cât sânge şi câtă suferinţă a plătit creştinătatea pentru libertatea de a spune:”Cred într-unul Dumnezeu”...Din zorii creştinismului, în urmă cu mai bine de 2000 de ani, şi până-n zilele noastre, mii şi mii de oameni au ales să moară apărându-şi credinţa şi Dumnezeul în care ei au crezut.
„Să se cinstească toţi sfinţii din neamul românesc”
Data de 21 iunie 1992 a fost o zi de referinţă pentru Ortodoxia din ţara noastră. Atunci au fost canonizaţi numeroşi sfinţi români și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca, „până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română să se numere sfinţii şi să se cinstească după pravilă, cu slujbe speciale şi cu acatist, toţi sfinţii din neamul românesc”. La acel Sinod s-a hotărât ca pentru cinstirea sfinţilor ştiuţi şi neştiuţi să se instituie „Duminica Sfinţilor Români”, orânduită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în a doua duminică după Pogorârea Duhului Sfânt.
Prăznuirea celor șase mărturisitori ai lui Hristos
În data de 16 august, Biserica Ortodoxă îi comemorează pe Sfinţii Martiri Brâncoveni : Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi : Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, canonizaţi prin hotărârea Sfântului Sinod din 19 iunie 1992.Domnitorul s-a urcat pe tron la 29 octombrie 1688
Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, domnitorul creştin al Ţării Româneşti, a urcat pe tron la 29 octombrie 1688. În istoria ţării s-a remarcat ca un voievod diplomat, iar contribuţiile sale culturals, sociale şi politice au fost recunoscute şi în afara graniţelor.
Domnitorul a tipărit Biblia de la București
Documentele vremii demonstrează că domnia lui Constantin Brâncoveanu a ”debutat” cu aparția Bibliei în limba română, cunoscută sub numele de ”Biblia de la București” în anul 1688. Domnitorul s-a declarat un protector al tiparului și școlilor din Muntenia și din Transilvania.
Domnitorul s-a remercat prin fermitate
Chiar dacă nu a fost un războinic în adevăratul sens al cuvântului, domnitorul nu a fost o fire slabă. Dimpotrivă, a fost aprig când conjunctura îi impunea să fie ferm.
26 de ani a luptat pentru autonomia Țării Românești
Domnitorul a pus în slujba poporului său toate eforturile și, timp de 26 de ani, a menţinut autonomia Ţării Româneşti. Totdeauna i-a apărat pe românii din Transilvania şi a menţinut relaţii armonioase cu domnitorul Moldovei. Totodată, documentele vremii menţionează că el a apărat interesele religioase ale românilor din Transilvania, a luptat pentru păstrarea credinţei ortodoxe în această zonă unde predominau interesele de catolicizare ale românilor. De asemenea, l-a eliberat din închisoare pe mitropolitul Sava Brancovici.
Domnitorul a fost un renumit ctitor de artă şi de cultură veche
De numele Martirului Constantin Brâncoveanu se leagă Academia din Bucureşti. Domnitorul a dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească prin transformarea școalii de la Sfântul Sava în ”colegiu public pentru pământeni și străini”. Noua instituție de învățământ superior avea un program de învățământ asemănător instituțiilor de grad superior. Domnitorul a fost ctitorul multor biserici și mănăstiri printre care: bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni și Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" din București, unde se odihnesc sfintele sale moaște.
Domnitorul l-a chemat de la Istanbul pe Antim Ivireanu
Inițiativa domnitorului de a-l aduce de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, a fost salutară. Sub îndrumarea acestuia s-au tipărit numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiană și arabă.
A manifestat un interes deosebit pentru asistența socială
Din perioada domniei sale au rămas mărturie şi preocupările în domeniul asistenţei sociale şi deosebita grijă pentru cei săraci. În această privință, aşezămintele de la Colţea, spitalele „Sfântul Pantelimon“, „Sfântul Visarion“ şi Dudeşti sunt exemple remarcabile.
În timpul domniei, Constantin Brâncoveanu a reuşit să păstreze relaţii bune cu ” mai marii zilei”, cu puternicii contemporani :Imperiul Otoman, German şi ţarul.
A refuzat să renunțe la credința străbună
Domnitorul a refuzat să renunțe la credința creștină și, de aceea, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul Brâncoveanu a fost decapitat. De asemenea, aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, dar și sfetnicul Ianache. În fața călăului, domnitorul a afirmat cu fermitate că nu renunță la credința creștină : "De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor! "Documentele vremii menționează umilința la care au fost supuși Brâncovenii: ”În cămăși, istoviți de suferințe și dureri, legați cu lanțuri, cu capetele descoperite și desculți, cei șase mărturisitori ai lui Hristos au fost aduși în fața sultanului Ahmed”. Acesta le-a cerut din nou să renunțe la creștinism. Atunci, Brâncoveanu a răspuns ferm: "De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!". După ce și-a exprimat convingerile religioase, domnitorul s-a adresat fiilor săi: ”Fiilor, fiți bărbați! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem și pe ele, ci să le ducem curate înaintea feței Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!".
În ziua decapitării, când domnitorul împlinea 60 de ani
Domnitorul a asista la decapitarea fiilor săi și a sfetnicului Ianache. Documentele vremii spun că Matei, fiul cel mic, a plâns şi era gata să renunţe la creştinism pentru a-şi salva viaţa, dar tatăl său s-a împotrivit şi l-a îmbărbătat, spunându-i că au pierdut tot, dar să-şi păstreze credinţa. Constantin Brâncoveanu a îngenuncheat ultimul în faţa gâdelui, a făcut o cruce mare și a rostiT:”Doamne, facă-se voia Ta!”.
Capetele celor şase brâncoveni au fost plimbate pe străzile Istanbulului în vârfuri de suliţe, iar trupurile lor au fost aruncate în apele Bosforului. Ajutată de credincioşii din zonă, de pescari, doamna Maria a reuşit să le găsească trupurile și acestea au fost depuse cu pioşenie în Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din insula Halki. Astăzi moaștele domnitorului se odihnesc în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti.
.
