Cele mai îndrăgite tradiții pentru spor și sănătate cu prilejul Sfintelor Paști
În noaptea Învierii, milioane de credincioşi ortodocşi se adună în lăcaşurile ortodoxe din ţară ca să primească Lumina Sfântă de la Ierusalim care coboară din cer, ca un miracol, an de an. Tradiţia despre Sfânta Lumină ce se aprinde pe mormântul Domnului Iisus în Sâmbăta Mare, la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari, de sute de ani, este un miracol pentru întrega creştinătate.
În timpul acestei procesiunii, Patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfântul Mormânt, alături de un sobor de ierarhi şi de preoţi, apoi el coboară în Sfântul Mormânt purtând în mână 33 de lumânări. Aici, spun martorii oculari, Lumina Sfântă coboară şi aprinde lumânările Patriarhului. După acest ritual, Patriarhul iese din Mormânt şi împarte lumina sfântă tuturor credincioşilor prezenţi la miraculosul eveniment, descris încă din secolul al IV-lea e.n. Lumina Sfântă a început să fie descrisă cu amănunte, chiar din anul 1106, când a fost menţionată şi în alte scrieri, printre care ale călugărului rus Daniel.
După noaptea minunată a Învierii, începe Săptămâna Paştilor, numită şi Săptămâna Luminată.
A venit vremea ca ortodocşii să se închine Învierii Domnului
După ce credincioşii ortodocşi au urmat Calea Postului şi au urmărit cu smerenie semnificaţia zilelor din Săptămâna Mare, o etapă de purificare trupească şi sufletească, a venit vremea să mergem la biserică şi să ne închinăm Sfintei Sărbători a Învierii Domnului Iisus Hristos. Referindu-se la Clipa Învierii, Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să împlinim fapte de adevărată evlavie creştină: „În ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, să le zicem fraţi şi celor care ştim că ne urăsc pe noi şi aşa să cântăm: Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
După Înviere, Iisus s-a arătat ucenicilor
După înviere, Iisus, Stăpânul vieţii şi al morţii, S-a arătat mereu ucenicilor, pe care-i povăţuia, îi întărea în credinţă şi le spunea:
”Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor. Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată zidirea. Cei ce vor crede şi se vor boteza, se vor mântui, iar cei ce nu vor crede se vor osândi.”
Să urmăm exemplul ucenicilor lui Hristos
În ziua de Paşti, să urmăm exemplul ucenicilor Mântuitorului şi al celor mai îndrăgiţi sfinţi. La Sărbătoarea Luminii, să răspundem chemărilor pe care cu toţii ni le-au adresat, peste veacuri, celor care întru Hristos ne-am botezat.
Tradiţiile milenare pentru spor şi sănătate
La Lumina Învierii, un adevărat ospăţ al credinţei, avem prilejul să împlinim tradiţiile milenare care ne aduc bunăsporire zi de zi.
12 Covrigi cu ou, simbolul Apostolilor lui Iisus
În zona Muscelului, pentru Marele Praznic al Paştelui, se pregătesc renumiţii covrigi cu ouă, o delicatesă specifică celor mai importante sărbători. De Paşte însă, în unele gospodării, se împart la biserică cel puţin de 12 covrigi, adică simbolul celor 12 Apostoli ai lui Hristos.
Ouăle de Paşti ne apără de ghinioane
Prin tradiţie, din moşi- strămoşi, ouăle de Paşti ne apără de ghinioane. În mediul rural, coaja acestor ouă este îngropată în pământ, pentru a apăra vitele de deochi. Fetele nemăritate respectă şi ele o veche tradiţie: ele păstrează coaja de la ouăle de Paşti pentru a se căsători cât mai repede.
În memoria rudelor plecate în eternitate
În comuna Iloviţa din judeţul Mehedinţi se păstrează un obicei cu totul deosebit. A doua zi de Paşte, creştinii ortodocşi, împreună cu preotul şi lăutarii merg în cimitirul comunei pentru a cinsti memoria rudelor decedate. La fiecare mormânt, lăutarii cântă o horă sau o sârbă, melodia pe care o prefera în timpul vieţii cel trecut la viaţa veşnică.
Preotul însoţeşte alaiul şi lăutarii cântă la fiecare mormânt „pentru a face o bucurie” familiei celui decedat. Sătenii consideră că împlinirea acestei tradiţii este o formă de respect pentru memoria mortului. La final, lăutarii sunt răsplătiţi cu ouă roşii, cozonaci, pască şi cu vin.
Prăjitura „Babele”, pentru rudele decedate din moşi- strămoşi
De Paşte, în zona Sucevei există obiceiul de a prepara o prăjitură specifică, numită „Babele”. Aceasta se prepară din aluat de cozonac, iar umplutura se face cu nucă, rahat, miere şi cu mirodenii pentru dulciuri. Prăjitura se sfinţeşte la biserică şi se împarte la cimitir pentru toate rudele sătenilor, decedate din moşi-strămoşi.
Copiii împlinesc un ritual pentru sănătate
În Banat, copiii se scoală în dimineaţa primei zile de Paşti şi se spală pe faţă cu apă proaspătă, luată din fântână. În vasul cu apă se pune un ou roşu şi fire de iarbă verde, un ritual care se împlineşte pentru sănătatea membrilor familiei.
În apa neîncepută se pun un ou şi un ban de argint
În Muntenia şi Oltenia, acest ritual se practică an de an, în multe familii. Spre deosebire de obiceiul din Banat, în aceste zone, în farfuria cu apă proaspătă, adică porţia de apă luată la prima oră (apă neîncepută) se pune oul roşu şi un ban de argint. Cu această apă se spală pe faţă toţi membrii familiei, convinşi că vor avea spor şi bani, un an întreg.
Pasca simbolizează scutecele lui Iisus
În tradiţia populară, Pasca pregătită de gospodine are formă rotundă şi simbolizează scutecele lui Iisus, care aveau o astfel de formă. Pasca este împodobită la mijloc cu o cruce, iar marginea se ornează cu o panglică împletită din aluat.
Stropitul cu parfum, pentru noroc
Nu trebuie uitat ritual stropitului cu parfum, practicat în Transilvania. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flăcăii satului, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. Băieţii practică ritualul îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După ritual, fetele îi cinstesc pe băieţii veni la stropit cu băutură preparată în casă, cu ouă şi cozonac.
Focurile aprinse alungă paguba financiară
În Bucovina, Învierea este întâmpinată cu focuri aprinse pe dealurile şi colinele din jurul gospodăriilor. Potrivit tradiţiei, focurile de veghe au puterea să alunge farmecele, duhurile rele şi paguba financiară.
În ziua de Paşte se tămâiază pragul casei
În prima zi de Paşte se tămâiază pragul casei şi apoi toate camerele ( exceptând baia) înainte de micul dejun, pentru ca armonia să se menţină în acea familie.
Lumina de la Înviere învinge răul
Lumânarea pe care o aprindem de Paşti, la slujba Învierii, trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm şi s-o reaprindem în momentele importante din viaţa noastră, în anul respectiv. Credincioşii duc în casă lumânarea de Paşti, ca pe un simbol al biruinţei luminii asupra răului şi întunericului. Totodată, Lumina pascală aminteşte şi de biruinţa vieţii asupra morţii.
După slujba din ziua de Paşti, pâinea şi pasca, simboluri pascale, se duc acasă şi se consumă de membrii familiei.
Totodată, lumânările care au rămas după slujba de Paşti se aprind acasă, pe parcursul anului, când gospodarii aşteaptă să li se împlinească o dorinţă.
Iepuraşul, simbolul norocului şi abundenţei
Încă din Antichitate, Iepuraşul reprezintă abundenţa, norocul şi fertilitatea. De aceea, darurile primite de la el anticipează mereu norocul şi şansele ce vor veni în viaţa noastră. În perioada Sărbătorilor Pascale, Iepuraşul este simbolul primăverii şi poposeşte în casele copiilor cuminţi aducându-le daruri, iar din coşul lui cu surprize nu lipsesc ouăle, dulciurile şi ciocolata. Unele mituri spun că însuşi iepuraşul ar fi maestrul care pregăteşte cele mai plăcute dulciuri.
Există numeroase mituri despre Iepuraş
Iepuraşul este asociat cu Luna, pentru că, spune o legendă, iepuraşul este fratele astrului nopţii sau poate fi chiar un locuitor de pe Lună. Dacă privim cu atenţie Luna Plină vom observa că aceasta seamănă cu silueta unui iepure sau cu urmele labelor îndrăgitului patruped. În orice situaţie, orice iepuraş aduce bucurii şi în viaţa adulţilor.
