Blatter și-a dat demisia! Cele mai mari scandaluri în care a fost implicat fostul șef FIFA
Elveţianul Joseph Blatter, care a reuşit, vineri, să câştige un al cincilea mandat consecutiv la preşedinţia FIFA, în ciuda scandalului uriaş care afectează instituţia de la Zurich, a produs un adevărat şoc în lumea fotbalului, anunţându-şi demisia din funcţie, la doar cinci zile de la realegere.
De-a lungul timpului, elveţianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupţie şi manipulare de conturi.
În 1999, britanicul David Yallop scrie că alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter câştigă în justiţie.
În 2001 are loc scandalul YSL, un consorţiu ce deţine drepturile pentru Cupa Mondială şi drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elveţian. Potrivit raportului, mai mulţi oficiali FIFA sunt bănuiţi că au beneficat de milioane de franci elveţieni din comisioane, iar Blatter ar fi ştiut. Elveţianul este exonerat, dar Joao Havelange demisionează din postul de preşedinte de onoare FIFA.
Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost preşedinte al Confederaţiei Asiatice şi membru în Comitetul Executiv FIFA, se retrage, în 2011, din cursa pentru preşedinţie, fiind găsit vinovat de corupţie. Este radiat pe viaţă din orice activitate legată de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viaţă din de FIFA, iar Blatter câştigă un nou mandat.
În 2014, FIFA şi Blatter se confruntă cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de corupţie referitoare la atribuirea ediţiilor din 2018 şi 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisionează. El îşi justifică decizia prin faptul că niciun anchetator nu poate schimba "cultura unei organizaţii".
Însă nimic nu a părut a-l clinti pe Blatter de la şefia FIFA până la scandalul uriaş izbucnit la 27 mai, când la Zurich au avut loc mai multe arestări, între aceştia aflându-se doi vicepreşedinţi şi şapte oficiali. Iar arestările au continuat şi zilele următoare, acuzaţiile de corupţie înteţindu-se.
La 28 mai, preşedintele UEFA, Michel Platini, îi cere demisia, dar Blatter refuză. După câteva ore, anunţă în Comitetul Executiv că nu "poate supraveghea pe toată lumea", dar este important ca lumea să fie încrezătoare. Apoi este reales în principala funcţie din fotbalul mondial.
Joseph Blatter a câştigat, vineri, la Zurich, un al cincilea mandat la preşedinţia FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă.
Congresul FIFA, la care au avut loc alegerile de vineri, s-a desfăşurat în contextul în care justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, în cazul de corupţie în care au fost efectuate arestări la Zurich.
Ancheta a început după ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autorităţile americane. El a pledat vinovat în 2013 la zece capete de acuzare, incluzând complot, înşelătorie, fraudă elecroinică, şi a plătit o amendă de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, şi două companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, în acest caz.
Şapte oficiali ai forului mondial au fost reţinuţi, la 27 mai, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiţie al SUA, în legătură cu fapte de corupţie: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), ataşat la cabinetul preşedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreşedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, şi Jose Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.
Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acţiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.
Implicarea americană în acest caz este ca urmare a faptului că acţiunile ilegale au fost puse la punct în SUA, iar pentru tranzacţiile financiare au fost folosite bănci din această ţară.
Într-un alt dosar, Parchetul elveţian a confiscat, tot în 27 mai, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru "spălare de bani şi management defectuos", în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar). Ministerul elveţian de Justiţie a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.
