Cele mai frumoase tradiţii, împlinite în ziua Soborului Sfântului Ioan, atrag bucuriile și norocul în viața noastră
De-a lungul deceniilor, la orașe și la sate s-au împlinit numeroase tradiții în ziua Soborului Sfântului Ioan care au adus noroc și bucurii în viața credincioșilor .Cei care poartă numele de Ioan au spor la bani. Fiecare persoană care poartă numele de Ioan sau un diminutiv al acestui nume este norocoasă la bani dacă în ziua praznicului inaugurează o pușculuță în care pune o bancnotă nouă și o iconiță a Sfântului Ioan.
Gospodinele aduc la biserică bucate tradiționale şi vin alb
La slujba închinată Soborului Sfântului Ioan, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate tradiționale pregătite în gospodăria lor: pâinici, colaci cu stafide unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă în ziua praznicului, de obicei doar vin alb.La sfârșitul slujbei, se împart pachete cu aceste bucate şi vin alb, mai ales săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan.
În ziua praznicului nu se bea vin roşu
În această zi, la masa sărbătorească nu se bea vin roşu pentru că această băutură aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.
Se fac pomeniri pentru rudele care au murit în condiţii suspecte
Este o tradiție în familiile în care au murit părinți, soți sau frați în condiţii suspecte. Rudele celor decedați fac pomeniri la biserică: preotul citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucatele preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.
În ziua Soborului, casa se stropeşte cu Agheasma mare
Din dimineața praznicului, timp de trei zile, toate încăperile gospodăriei se stropesc cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela trebuie să ardă în acest interval. Tradiția spune că atunci când se împlinește acest ritual, în familia respectivă se vor lua doar decizii chibzuite şi discuţiile nu vor degenerea în tensiuni şi în gesturi necugetate.
„Cumetria femeilor”, o tradiție respectată de tinerele neveste
În ziua praznicului, tinerele neveste participă la ritualul cunoscut sub numele de „Cumetria femeilor”. În multe zone din ţară, tinerele neveste se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar la petrecere nu se consumă băuturi alcoolice.
Sărbătoritele oferă prietenelor delicatese preparate în casă
Femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel. După acest desert, la petrecere se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, un tonic pentru trup şi suflet.
În ziua Soborului, oamenii trebuie să fie veseli
Prin tradiție, în ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli. S-a constatat că în familiile în care nu se păstrează armonia și membrii familiei nu se bucură în ziua praznicului, în acel cămin va domina tristeţea până la sfârşitul anului.
“Udatul Ionilor, o tradiție de purificare”
În Transilvania şi în Bucovina se păstrează o tradiţie cunoscută sub numele de "Udatul Ionilor". În Bucovina, la poarta casei sărbătoritului se pune un brad frumos împodobit. În acelaşi timp, sărbătoritul trebuie să dea o petrecere cu lăutari pentru ca viața sărbătoritului să fie lipsită de griji. În Transilvania, cei care poartă numele de Ion sunt purtaţi cu mare alai prin sat, până la râu, unde sunt botezaţi, adică purificaţi, prin stropire cu apă.
Sfântul Ioan este ocrotitorul pruncilor
În multe zone din țară, mamele se roagă Sfântului Ioan să le apere copiii de necazuri pentru că în acele localități Sfântul Ion este numit “Ocrotitorul pruncilor”, Sfântul invocate de mame vine în ajutorul pruncilor bolnavi și îi ajută să se însănătoșească și să nu moară nebotezați.
La “Masa moaşei”, mamele află dacă vor mai avea copii
În ziua acestui praznic, mai ales în mediul rural, se părtrează tradiția ca moașele să pregătească o "masă a moaşei" satului. Aceasta colindă pe la "nepoate", adică la mamele care au fost ajutate să nască sau le-a îngrijit după naștere și le invită la petrecere. Fiecare mamă aduce moaşei câte un plocon, iar moaşa rupe bucăți dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă. Ea împarte câte o bucată fiecărei participante la petrecere. În funcţie de forma și de mărimea bucății primate, fiecare mamă va afla dacă va mai avea sau nu copii, dacă va avea fete sau băieţi.
