Cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Paşte: de unde vine iepuraşul cu ouă
Sărbătoarea Sfintelor Paşte rămâne, alături de cea a Naşterii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creştine. De aceste momente sfinte se leagă tradiţii, obiceiuri dar şi multe superstiţii.
Iată semnificaţia celor mai cunoscute şi mai vechi dintre ele.
Legenda ouălor roşii
Cea mai cunoscută legendă este cea a Maicii Domnului care a aşezat un coş la poalele crucii pe care era răstignit Iisus. Sângele Domnului a curs pe ouăle albe şi le-a înroşit. O altă legendă povesteşte despre o credincioasă care se afla la târg încercând să vândă un coş cu ouă şi care se târguia cu muşterii. La un moment dat, aceasta a spus: „Nu credeţi? Veţi crede când se vor înroşi aceste ouă”. Iar ouăle s-au înroşit.
O pasăre rănită transformată în iepuraş de Paşte
Legenda Iepuraşului a fost menţionată pentru prima dată în Germania. Se spune că, dacă cei mici au fost cuminţi, Iepuraşul le va aduce ouă de ciocolată şi multe alte dulciuri. O altă legendă spune că Iepuraşul a fost la început o pasăre rănită. Pentru a o salva de la moate, o zeiţă a transformat-o în iepuroaică, păstrânu-i capacitatea de a depune ouă. De aici a venit şi zicala „Iepuraşul cu ouă”.
Ramura de salcie te fereşte de duhuri rele
Tradiţia spune că ramura de salcie ne fereşte de duhurile rele. Astfel, pentru a ne păzi, trebuie să aducem acasă ramuri de salcie sfinţită în Duminica Intrării în Ierusalim. Rămurelele se pun deasupra tocului uşilor din locuinţă dar şi deasupra uşii de la intrarea în casă.
Lumânarea te apără de necazuri şi boli
Lumânarea cu care s-a luat Lumină de la biserică în Noaptea Învierii trebuie să fie păstrată. Supersţiţia spune că în tot timpul anului ea poate fi aprinsă în caz de boală, furtună, calamitate sau necaz mare.
