Ce am învăţat după exerciţiul de alarmare

Ultima actualizare:

    Bucureştenii au primit cu nepăsare  alarma de calamitate. Unii nici  măcar nu au auzit sirenele
Bucureştenii au primit cu nepăsare alarma de calamitate. Unii nici măcar nu au auzit sirenele

Momentul adevărului se apropie. Peste două zile vom şti care sunt atuurile, dar şi lipsurile sistemului naţional de alarmare a populaţiei în caz de dezastre. Iată ce au învăţat românii după prima parte a exerciţiului!

Exerciţiul de verificare a sistemului de alertare a populaţiei în caz de dezastre continuă azi şi mâine, în 21 de judeţe din ţară. Ieri a fost rândul autorităţilor Capitalei şi din alte 13 judeţe să-şi testeze sirenele din dotare. După primele două zile de verificări, românii au tras primele concluzii legate de utilitatea acestora.

Sirenele nu se aud

Bucureştenii care s-au aflat pe străzi ieri dimineaţă au trăit diferit experienţa primului exerciţiu de alarmare realizat în Capitală după 1990. Unii s-au plâns că n-au auzit nici o sirenă urlând, alţii au fost de părere că semnalele acustice au fost mult prea slabe pentru a induce ideea de pericol imediat. Explicaţia este că o parte din cele 350 de dispozitive de alertare nu funcţionează, în vreme ce altele au o putere mult prea mică. Dispozitivele de alertare a populaţiei din Capitală sunt fie de 600 de Waţi, fie de 1.200 de Waţi. Primele nu s-au descurcat prea onorabil în cadrul simulării de dezastru de ieri.O pană de curent strică  totul. Cele mai multe din sirenele care compun sistemul de alertare civilă a populaţiei din Capitală sunt alimentate cu energie electrică. Acestea devin inutile în cazul unei pene de curent cauzate de o calamitate naturală. Cele mai bune sirene sunt cele electronice, deoarece dispun şi de acumulatori care se cuplează automat în caz de avarie.

Nu ştim unde să ne adăpostim

Cei mai mulţi români au ştiut ce-i aşteaptă în aceste zile. Sirenele nu i-au deranjat şi au înţeles necesitatea exerciţiului. Însă, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) trebuie să organizeze cât mai curând o campanie de informare a populaţiei civile în legătură cu locurile pe care le pot folosi ca adăpost în timpul evenimentelor nedorite. În Bucureşti, tunelurile de metrou pot adăposti peste un milion de persoane, spun reprezentanţii ISU Bucureşti-Ilfov. La aceste adăposturi se adaugă cele circa 2.000 de adăposturi antiatomice amenajate în subsolurile blocurilor.

«Dacă ar fi fost real nu aş fi ieşit din casă»

simeon stalpnicul png

Doina S. (76 de ani): „Ştiam de acest exerciţiu, aşa că nu m-am panicat. Nu-mi amintesc să se fi făcut o astfel de testare pe timpul lui Ceauşescu, aşa că sunt de părere că era necesară”

simeon stalpnicul png

Victor Necea (40 de ani): „S-a auzit cam încet, dar probabil ăsta e şi scopul exerciţiului. Să se remedieze defecţiunile. Într-o situaţie reală cred că trebuie să mă ascund în subteran”

simeon stalpnicul png

Mariana Enache (53 de ani): „Nu ştiu cum aş reacţiona dacă s-ar produce o calamitate. Probabil că m-aş panica serios şi nu aş ieşi din casă”

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
teren de fotbal jpg
image
image
image
image
image
image
image png
petre roman mineriada jpg
Ce s a aflat despre Elena Ceausescu la 33 de ani de la Revolutie  Obiectul pe care il avea la ea in ultima zi de viata 1 jpg
extensii gene pexels jpg
saptamana patimilor jpeg
Prințesa Diana și William  foto   GettyImages jpg
Alejandra Marisa Rodríguez jpg
lisa pisano transplant rinichi porc afp jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net