Uite cum se pregăteşte Boboteaza la Patriarhie!
O cruce de trei metri din gheaţă şi împodobită cu un aranjament floral de 10 metri. Lângă ea, 24 de butoaie umplute cu apă adusă cu cisternele de pompieri şi scoasă de la 180 de metri adâncime, din izvorul secret al Patriarhiei. Este ceea ce îi aşteaptă astăzi în Capitală, pe Dealul Patriarhiei, pe enoriaşii veniţi să primească agheasma de Bobotează.
Reporterii Click! au fost marţi să vadă secretele pregătirilor de Bobotează din punctul zero al ortodoxismului românesc, Catedrala Patriarhală. Lica, Mirela şi Daniela sunt florăresele care au împodobit crucea de Bobotează. Ele au adus de la Piaţa de Flori de la “Coşbuc” un aranjament în premieră, care să-l înlocuiască pe cel de anul trecut, considerat prea simplu. Ajutate de doi preoţi, s-au chinuit două ore să “îmbrace” cu brad şi flori crucea de gheaţă. Aceasta a fost făcută la primele ore ale dimineţii de mai mulţi muncitori, tocmiţi special de Patriarhie, care au umplut cu zăpadă scheletul de fier din faţa Catedralei Patriarhale.
“Am udat zăpada din cinci în cinci minute pentru a îngheţa repede”, ne-a spus Titi, unul dintre muncitorii care au transformat un schelet gol de fier într-o cruce de gheaţă.
În timp ce florăresele ferchezuiau crucea, mai mulţi muncitori aşezau la locul lor cele 24 de butoaie în care se vor pune cei 12.000 de litri de agheasmă. Apa care va fi sfinţită la Sărbătoarea de Bobotează şi va deveni “agheasma mare” este scoasă din izvorul amenajat în parcul din curtea reşedinţei patriarhale, de mai multe maşini de pompieri care apoi o vor duce cale de câteva sute de metri până la butoaiele speciale. Pentru ca apa să nu îngheţe, butoaiele vor fi umplute de abia astăzi, la primele ore ale dimineţii.
Fetele care cad pe gheaţă pe 6 ianuarie se mărită în cursul acestui an
Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătorită miercuri, alături de ziua Sfântului Ioan, prăznuită joi, marchează sfârşitul Sărbătorilor de iarnă, după care oamenii își intră în ritmul normal.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. Un obicei răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea este Botezul Cailor, ritual făcut de preoți asupra animalelor, urmat de obicei de o întrecere între cai. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte bogate. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe, pentru că apele au fost sfințite. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Totodată, tradiția populară spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
