Merg zece kilometri ca să găsească apă de băut!
Stau cu fântânile în curte şi se uită la ele ca la nişte piese de mobilier. La fel şi la robinetele de apă. În loc de apă potabilă, curge doar un lichid galben şi urât mirositor. De ani de zile, locuitorii din Miculeşti şi Ştiucani trebui să străbată chiar şi zece kilometri ca să facă rost de apă de băut. Localnicii dau vina pe lucrările efectuate în zonă de Complexul Energetic Oltenia.
Apa din fântâni numai a apă nu arată. Are o culoare galben spre maroniu şi un miros de-ţi mută nasul din loc. Oamenii din cele două sate ale comunei gorjene Slivileşti au chiar şi reţea de alimentare cu apă. Dar şi aici curge acelaşi lichid suspect, plin de impurităţi.
Localnicii se aprovizionează cu apă de la un izvor din comuna Meriş, care se află în judeţul Mehedinţi, în apropiere de Motru, la o distanţă de zece kilometri. Apa de la fântâni are un miros de motorină, iar cea din sistemul de alimentare nu doar că nu este potabilă, mai este pornită şi la program.
„Nu e bună apa. E şi cu nisip, şi cu nămol, e galbenă. N-ai cum să bei din ea. Am fântână, dar nici de aia nu te poţi atinge, cu câteva luni în urmă parcă mirosea a gaz, a motorină, cine ştie?! Probabil de la carieră se infiltrează şi ajunge şi în fântâni. La staţie nu se face tratamentul corespunzător”, spune Tatiana Carlaonţ, o localnică din Miculeşti.
Oamenii dau vina pe cariera minieră, care s-a apropiat de sat şi a afectat, astfel, pânza freatică. „Este apă industrială. E apă cu mâl, nu de băut. Nu mai avem apă potabilă de mult timp. Plătesc 20 de lei şi îmi aduce apă de la Meriş. Am o pensie de 400 de lei. Renunţ la haine sau încălţăminte ca să am bani de apă. Când vin copiii la noi, ne aduc apă“, a spus Maria Stăniloiu.
Singura soluţie, un puţ la o adâncime mult mai mare
Primarul comunei Slivileşti, Sorin Bucurescu, spune că singura soluţie este forarea unui puţ de o adâncime mult mai mare, dar conducerea carierei a refuzat acest lucru: „Avem o mare problemă cu staţia de pompare care alimentează cele două sate. Apă potabilă în cele două sate nu este deloc, iar cea menajeră e după program. Problema se trage de la minerit, pentru că în fiecare an exploatarea de cărbune de aici s-a extins, ei s-au dus cu excavările în jos şi au afectat pânza freatică“, explică primarul.
