Două conace uitate de istorie, din Giurgiu, își caută proprietari noi
Conacul Mociorniţă, numit "reşedinţa toscană de lângă Bucureşti", şi conacul Oteteleşanu, monument arhitectural construit în stil neoclasic, aflat într-o stare precară atât la interior, cât şi la exterior, ambele aflate în judeţul Giurgiu, se află la vânzare pe site-ul Artmark Historical Estate.
Proprietatea Mociorniţă are un preţ de pornire de 600.000 de euro, fiind estimat între 700.000 şi 750.000 de euro. Conacul, construit în 1920, la 30 de km de Bucureşti, pe malul râului Neajlov, dispune de 13 camere, şase băi. Domeniul Mociorniţă a fost extins în anii '40 de ministrul plenipotenţiar Renato Bova Scoppa, ambasador al Italiei în România în perioada 1941-1945, care l-a transformat în reşedinţa sa de vară. Potrivit Artmark Historical Estate, clasat ca monument istoric de importanţă locală în Lista Monumentelor Istorice, conacul îmbină din punct de vedere arhitectural elemente stilistice locale (turnul fortificat şi masivitatea specifice culelor, locuinţe fortificate cu rol de apărare dar şi de locuire) şi mediteraneene, specifice Toscanei - porticurile cu arcade şi punerea în valoare a relaţiei interior-exterior. În 1945, Renato Bova Scoppa vinde proprietatea Margaretei Mociorniţă, fiica cea mare a celebrului antreprenor din România interbelică. Dumitru Mociorniţă (1885-1953) a fost cel mai important producător din industria încălțămintei și pielăriei din perioada monarhiei. În 1948, conacul a fost naţionalizat şi a funcţionat în perioada comunistă ca primărie, şcoală şi dispensar. După 2000, a fost retrocedat moştenitorilor Margaretei Mociorniţă, care l-au vândut în 2003 actualilor proprietari. În 2004, Conacul a fost clasat ca monument istoric de clasă B, şi în acelaşi an Parcul Natural Comana din vecinătate a fost declarat arie protejată. Noii proprietari au renovat conacul şi au transformat domeniul într-o fermă ecologică. În prezent, este complet utilat şi mobilat, fiind perfect funcţional.
Conacul Oteteleșanu, reședința de vară a familiei care deținea și faimoasa terasă din Capitală
Conacul Oteteleşanu, construit în stil neoclasic, în 1895, în satul Grădinari din judeţul Giurgiu, este, de asemenea pus în vânzare. Preţul este disponibil la cerere. Este una dintre reşedinţele de la ţară, unde îşi petreceau vacanţele, la începutul secolului XX, descendenţii familiei Oteteleşanu, cei care patronau, printre multe altele și Terasa Oteteleșanu, faimoasă în primele decenii ale secolului XX. Construit în stil eclectic, la sfârşit de secol XIX, conacul reflectă alinierea arhitecturii româneşti la un nou stil împrumutat din spaţiul francez.
Are elemente predominant neoclasice şi influenţe din Renaşterea franceză, reflecta gustul cosmopolit al claselor dominante ale vremii. Au fost preferate formele caracteristice eclectismului şi, în special, cele caracteristice academismului de şcoală franceză. Înconjurat de un parc de aproape două hectare, conacul are o suprafaţă construită desfăşurată de 1220 mp.
Familia Oteteleșanu are rădăcini adânci și o genealogie îndelungată încă din vremea lui Mihai Viteazul, scri conform artmarkhistoricalestate.ro. Otetelişenii sunt o ramură desprinsă din neamul Buzeştilor. Ioan Oteteleşanu era fiul slugerului (dregătorului) Constantin Oteteleşanu, unul dintre ctitorii Mănăstirii Logreşti din județul Gorj. A fost director al Salinelor în perioada 1838-1841, adunând o importantă avere. Între 1851-1853 a fost Ministru al Controlului în timpul domniei lui Barbu Ştirbei. În 1865-1866 ”Conu Iancu Oteteleșeanu” a fost ministru de finanțe pe timpul domniei lui Cuza, în guvernul Nicolae Kretzulescu. Oteteleșanu era pasionat de jocul de cărți dar și de colecționarea de mărci poștale, fiind unul dintre primii filateliști români. Prin donația importantă făcută Academiei Române, el se înscrie și în rândul marilor filantropi ai României. La moartea sa, în 1876, lui Iancu Oteteleșanu i s-au făcut funeralii “de suveran” și întreaga aristocrație a Bucureștilor a fost în doliu. Direct legați de istoria conacului sunt descendenții celebrei familii care trăiesc la începutul secolului XX, dintre care enumerăm pe cunoscuta Ottilia Michail căsătorită cu Șerban Oteteleșanu, renumita pictoriță a Casei Regale, protejata Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) și a lui Nicolae Grigorescu și bunica pictoriței Maria (Măriuca) Oteteleșanu. Familia Oteteleşanu a deținut mai multe proprietăți în București, recunoscute în documente oficiale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Unele au căpătat renumele de a fi locul de întâlnire al protipendadei Bucureștiului: o casă unde astăzi este Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”; Terasa (și grădinile) Oteteleșanu pe locul cărora s-a ridicat primul zgârie-nori din București – Palatul Telefoanelor.
