CCR a decis. Ce se întâmplă cu mandatul aleşilor locali condamnaţi cu suspendare
Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind aleşii locali care nu îşi pierd mandatul dacă sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare, dar şi cea depusă de parlamentari PSD la legea prin care parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinete înainte de 2013 nu vor mai putea fi sancţionaţi.
UPDATE 13.15: Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, declarând neconstituţională Legea prin care aleşii locali care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare nu îşi pierd mandatul.
Curtea Constituţională a apreciat că, prin legea adoptată de Parlament, s-a creat un regim discriminatoriu, iar soluţia aleasă ar fi deturnat scopul legiuitorului, de a apăra integritatea funcţiei de ales local. Decizia a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR.
Judecătorul CCR Augustin Zegrean a declarat, miercuri, înainrte şedinţei CCR, cu privire la sesizarea pe tema interpretării legii care dezincriminează conflictul de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinet înainte de 2013, că nu trebuie să scrie în lege că o faptă este interzisă pentru a şti că ea nu trebuie făcută, legea fiind generală. “În general, Codul penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. (...) Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea”, a spus fostul preşedinte al Curţii, potrivit adevarul.ro.
Se decide soarta primarilor penali
Sesizarea discutată miercuri cu privire la Statutul aleşilor locali a fost depusă în 22 iunie de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare. Legea modifică dispoziţiile referitoare la încetarea de drept a calităţii de consilier local şi de consilier judeţean, respectiv a calităţii de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, astfel încât aceste calităţi încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, cu excepţia cazurilor de condamnare pentru dare sau luare de mită.
PSD şi-a sesizat propria lege
Tot miercuri, CCR va discuta şi sesizarea depusă de PSD la propria lege privind interpretarea articolului 38 din Statutul parlamentarilor, care se referă la conflictul de interese. Un grup de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităţilor şi un liberal a contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013, iniţiat chiar de PSD şi UDMR, pe motiv că se suprapune atribuţiilor ÎCCJ şi reprezintă o "amnistie". Proiectul a fost iniţiat de Daniel Florea şi Florin Iordache (PSD) şi de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnată de 99 de deputaţi, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv iniţiatorul Marton Arpad), 9 ai minorităţilor şi un liberal. Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României".
