Băncile acceptă darea în plată doar când le convine
Băncile româneşti analizează diferit solicitările de dare în plată ale românilor. Le acceptă atunci când au încasat deja sume apropiate valorii imobilului, însă spun că legea este neconstituţională când situaţiile nu sunt satisfăcătoare financiar, scrie adevarul.ro.
Legea dării în plată, promulgată la finele lunii aprilie, scoate la iveală modul duplicitar în care băncile analizează solicitările venite de la clienţii care vor să renunţe la locuinţe. Actul normativ este interpretat diferit de bănci, care acceptă darea în plată a unor locuinţe doar în situaţiile în care sumele încasate de bănci sunt consistente. În caz contrar, reprezentanţii băncilor îi cheamă pe românii care vor să renunţe la povara executării silite în instanţă, timp în care datoriile debitorilor continuă să curgă. S-a ajuns astfel la o situaţie paradoxală: băncile acceptă reglementările Legii 77/2016 atunci când le convine, însă o cataloghează ca fiind neconstituţională când speţele nu le sunt favorabile.
Exemplul de dare în plată acceptată
La Iaşi, de pildă, Banca Transilvania a acceptat darea în plată a unui apartament cu două camere pentru care proprietarii estimează că i-au plătit până acum cel puţin contravaloarea iniţială. Este vorba de soţii S.L şi I.L de 36, respectiv 37 de ani, părinţii a doi copii minori, care au reuşit să scape de datorii în timp ce banca voia să le vândă apartamentul şi să continue să îi execute silit. În anul 2007, soţii au decis să contracteze un împrumut la Volksbank (bancă preluată, între timp, de Banca Transilvania) pentru a-şi achiziţiona un apartament. Soţii L. au ales un apartament a cărui valoare era în 2007 de 60.000 de euro şi pentru care au plătit un avans de 12.000 de euro. În anul 2007, când cursul leu-franc eleveţian a fluctuat între 1,9 şi 2,2 lei, rata a fost de aproximativ 950 de lei. A urmat însă criza financiară şi scumpirea francului elveţian în 2012. Apar şi primele probleme cu plata ratelor, pentru ca, în 2014, banca să demareze procedura de executare silită. La începutul lunii iunie 2016, prin intermediul unei societăţi de avocaţi, familia a solicitat darea în plată a imobilului, care s-a concretizat, ulterior, luna aceasta, pentru suma de 78.000 de franci elveţieni. Familia estimează însă că, adunând avansul, ratele plătite şi sumele poprite din salariu, ar rezulta o sumă cel puţin asemănătoare valorii apartamentului.
Ce contestă băncile
Cazul celor doi soţi ieşeni poate fi considerat o excepţie. Doar pe rolul Judecătoriei din oraş, ulterior intrării în vigoare a Legii dării în plată, 150 de procese între bănci şi clienţi au fost înregistrate. Cele mai multe sunt cele ale unităţilor bancare, ce şi-au stabilit un şablon judiciar în aceste speţe. Avocata Irina Mindirigiu reprezintă şapte clienţi daţi în judecată de bănci şi ne-a explicat că unităţile bancare invocă în acţiunile lor atât nerespectarea unor articole din legea dării în plată, cât şi neconstituţionalitatea acestei legi. Avocata a arătat că reprezentanţii băncilor invocă adesea faptul că persoanele care vor să dea în plată locuinţele nu ar îndeplini cumulativ două dintre condiţiile stabilite de lege: destinaţia de locuinţă a imobilului dat în plată şi necondamnarea consumatorului printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită darea în plată.
Click! Spune: Legea dării în plată a intrat în vigoare în urmă cu numai două luni şi jumătate și deja peste 1.900 de dosare sunt înregistrare la judecătoriile din ţară, arată datele publicate pe portalul instanţelor de judecată. La Curtea Constituţională sunt înregistrate 54 de dosare în faza de raport privind darea în plată.
