Armeniş, tărâmul unde renaşte împărăţia zimbrilor

Zimbrii de la Armeniş vor trăi în libertate începând din 12 iunieFoto: Daniel Hurduzeu

Nu mai puţin de 17 zimbri vor fi eliberaţi în sălbăticie în Munţii Ţarcului din Carpaţii Meridionali, în vecinătatea comunei Armeniş. Este pentru prima dată în 225 de ani când aceste animale vor fi văzute în mediul lor natural, nu în spaţii împrejmuite sau la grădina zoologică. Momentul istoric va fi transmis de Click!.

Săptămâna aceasta, Click! a scris despre evenimentul care urmează să se producă în weekend. Astăzi, aflăm informaţii despre locul unde va avea loc totul. Comuna Armeniş se află în judeţul Caraş-Severin, pe culoarul Cerna-Timiş, aproape la jumătatea drumului dintre Turnu Severin şi Timişoara.

Zona încă mai păstrează atmosfera de altădată, iar piscurile Munţilor Ţarcului se înalţă semeţe la răsărit. Acolo este patria zimbrilor.

Armeniş păstrează sistematizarea din timpul Austro-Ungariei, cu străzi drepte şi largi

Istoria comunei Armeniş

Deşi meleagurile mustesc de legende dacice care se pierd în vâltoarea vremurilor, prima atestare istorică a comunei este din secolul XV, sub denumirea de Armaenisch, proprietate a familiei Fiat. În 1428, Ioan, fiul lui Bogdan de Armeniş, este consemnat la delegat al regelui Sigismund. În 1500, Vladislav al II-lea al Ungariei confiscă moşiile nobililor Mihai şi Nicolae de Poreca pentru că erau ortodocşi şi le dăruieşte nobililor Ladislau şi Ludovic Fiat de Armeniş.

Munţii Ţarcului, paradisul zimbrilor

Munţii Ţarcului se află în partea vestică a Carpaţilor Meridionali, vârfurile sale (Căleanu - 2.190 m; Ţarcu – 2.190 m şi Pietrii – 2.162 m) prăvălindu-şi agale umbra în văile râurilor Timiş şi Bistra. La doi paşi, amintind de timpuri dacice se înalţă Munţii Godeanu şi latura estică a Munţilor Retezat. Aici temperatura medie peste an nu depăşeşte 8 grade Celsius la poale, 5,5 grade la Cuntu şi 0 grade pe vârful Ţarcu, din cauza culoarelor de aer rece care străbat colţii de granit. În lunile de iarnă, temperaturile ajung la -9 grade Celsius şi în iulie la 16-18 grade Celsius. 200 de zile pe an, gheaţa tronează pe piscuri, iar la peste 1.500 de metri altitudine, ninge tot anul. Aici zăpada are peste un metru grosime, iar pe vârfuri este de 2-3 metri, fiind viscolită de vânturi reci de 10 m/s.

Munţii Ţarcului se află la est de comuna Armeniş

Imperiul zimbrilor, 59.000 de hectare

Odată eliberaţi, zimbrii proveniţi din şase centre de creştere şi grădini zoologice europene din Franţa, Elveţia, Belgia şi Germania vor trebui să îşi procure singuri cele aproape 60 de kilograme de hrană zilnice şi să se organizeze temeinic pentru a ajunge la peste 300 de exemplare până în 2024. Imperiul lor sălbatic, demn de legenda lui Dragoş Vodă (1359, întemeierea Moldovei), se va întinde pe o suprafaţă de 59.000 de hectare. În 1762, ultimul zimbru din Moldova abandona definitiv lupta cu omul şi 28 de ani mai târziu cădea răpus ultimul gigant din pădurile transilvane.

De ce în Munţii Ţarcului?

Munţii Ţarcului sunt parte componentă a uneia dintre ultimele zone sălbatice ale Europei, cu supra­feţe întinse, fără acţiunea intruziv-distrugătoare a omului, unde natura acţionează nestingherită. Obiectivul programului Rewilding Europe este să formeze o populaţie de peste 300 de animale, împărţită în cel puţin 3 subpopulaţii, precum şi coridoare ecologice de migraţie pentru animale sălbatice, care să contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii cu celelalte zone învecinate.

Munţii Ţarcului fac parte dintr-un areal în care prezenţa omului este foarte redusă

Ce animale sălbatice va întâlni zimbrul aici?

În Munţii Ţarcului există urşi şi o haită impresionantă de lupi. Aici mai trăiesc mici turme de căprioare, mistreţi, veveriţe, capre negre, cocoşi de munte, câţiva jderi de piatră (n.n. care sunt şi ei în pericol din cauza braconierilor) şi şoareci guleraţi. Însă cel mai mare duşman al zimbrului rămâne omul, din cauza căruia a fost la un pas de extincţie. WWF România intenţionează să readucă în zonă un alt legendar dispărut: cerbul. Dar asta într-un viitor apropiat.

Care e meniul zimbrilor?

La înălţimi de peste 1.600-1.800 de metri, după zona coniferelor, vegetaţia îşi începe spectacolul. Găsim aici pajişti şi tufărişuri alpine unde cresc din plin: păiuşul roşu, iarba vântului şi iarba mieilor. La peste 1.900 de metri, apar pâlcurile de jneapăn, ienupăr, smirdar, afin şi merişor. Tot aici zimbrul îşi găseşte “tizul” în varianta lui vegetală: zimbrul (pinus cembra) e specie ocrotită şi creşte doar în Custura Mătaniei.

De ce e important zimbrul pentru natură?

Impactul zimbrilor asupra mediului este unul foarte important. Zimbrul consumă iarbă dar şi mărăcini, puieţi şi arbuşti, formând astfel ochiuri de pădure şi un peisaj mai variat, propice dezvoltării faunei. El contribuie la fertilizarea pajiştilor, bătătorindu-le, răscolind nisipul şi noroiul, iar în felul acesta ajută la menţinerea unei diversităţi biologice ridicate.

Zimbrii au trăit la Armeniş în spaţiu supravegheat

Zimbrul, magnet pentru turişti

Prezenţa zimbrilor în această regiune va contribui la accelerarea proceselor naturale ecologice şi va favoriza atât creşterea biodiversităţii, cât şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Ecoturismul este una dintre variantele fireşti de dezvoltare a unei zone cu astfel de caracteristici de sălbăticie. De la sosirea zimbrilor în Armeniş (septembrie 2014) comunitatea locală a cunoscut deja aceste beneficii. Localnicii s-au organizat deja într-o asociaţie locală în vederea oferirii unor servicii de agroturism, iar oaspeţii le-au bătut la uşă. Arhitectura locului cu case tip fortăreaţă, sălaşe bănăţene din piatră, lemn şi ţiglă din satele învecinate (Sat Bătrân, Sub Margine, Plopul) sunt o atracţie în sine, turiştii având ocazia să cunoască obiceiurile străvechi ale oamenilor din zonă.

De unde vin ultimii 18 zimbri?

Vineri, 12 iunie 2015. 18 uriaşi cu privirea blândă şi statura înfricoşătoare vor auzi pentru prima oară în viaţa lor cuvinte în limba română. Unii vin de la peste 1.540 de kilometri distanţă, din Berna, Elveţia; alţii de la 1.975 km, cum este cazul zimbrilor crescuţi în localitatea franceză Thoiry, la crescătoria La-Haute-Touche şi la Le Breil sur Merize. Alţii însă vin din Springe (Kiele), Germania şi din Han-sur-Lesse (Bellewaerde), Belgia. Toate aceste centre au asigurat hrana, cheltuielile de transport, sanitare şi pentru documentaţia de export.

Aceşti 18 zimbri vin la Armeniş după ce 17 care vor fi eliberaţi în sălbăticie. După aclimatizare, ei se vor alătura confraţilor lor în Munţii Ţarcului.

Vineri, 12 iunie, Click! transmite momentul istoric al eliberării zimbrilor în sălbăticie, după 225 de ani.

Asociaţia WWF desfăşoară proiecte în toată lumea pentru stoparea degradării mediului înconjurător

Cine este WWF?

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care deru­lează proiecte pentru conservarea naturii în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Rewilding Europe şi WWF-România speră ca în 2024 comunitatea de zimbri de lângă Armeniş să depăşească 300 de exemplare, în 2032 se aşteaptă ca numărul lor să atingă 1.000 de exemplare. Fiecare zimbru poartă la gât o zgardă GPS pentru a fi monitorizat 24 de ore din 24 de pădurarii din zonă.

250 de oameni au muncit pentru acest miracol

Întreg pachetul de monitorizare GPS montat primei turme de zimbri eliberate în România a fost donată de Parco Natura Viva (Verona, Italia) şi de European Nature Trust (Marea Britanie). La buna desfăşurare a întregului proiect demarat în 2014 de către WWF şi Rewilding Europe au participat peste 250 de oameni: specialişti în conservarea naturii, autorităţi locale, jurnalişti şi localnici.