Merkel, ironizată înainte de alegeri: ”Şi-n vecii vecilor, amin!?”

Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament, potrivit datelor Guvernului de la Berlin. Sondajele o creditează pe Angela Merkel, actual cancelar, drept favorită pentr un al patrulea mandat la putere, scrie Associated Press.

Angela Merkel, care candidează la al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.

”Şi-n vecii vecilor, amin?”, ironiza la sfârşitul lui mai un cotidian de la Berlin, la învestirea în alegeri a conducătoarei în vârstă de 63 de ani de către conservatori. ”Cancelarul inamovibil” a petrecut deja trei preşedinţi americani, patru francezi şi trei premieri britanici şi pare neatinsă de uzura puterii. A  mai prins doi președinți români, Traian Băsescu și Klaus Iohannis și șase premieri români - Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. 

Supranumită "Mutti" (”mama”), ironizată din cauza stilului ei blajin, Angela Merkel are ”un secret”, aprecia în 2015 filosoful Peter Sloterdijk: ea răspunde ca nimeni altcineva ”dorinţei arzătoare de normalitate” a germanilor, încercaţi de istoria lor dureroasă şi circumspecţi faţă de situaţia în lume.

Văzută din străinătate, statutul i-a crescut în timpul crizelor europene, de la cel de călău urât de ţările risipitoare la cel de ”lider al lumii libere” după alegerea lui Donald Trump. Fără ca acest lucru să schimbe cu ceva linia miliardarului în probleme-cheie, ca de exemplu modificările climatice.

Principalul său rival este social-democratul Martin Schulz

Parcursul său politic a fost presărat cu succese şi înfrângeri: vise ratate pentru o carieră în forbal, dependenţă de alcool, conducerea unei librării, o perioadă ca primar al unui orăşel şi anii petrecuţi în lumina reflectoarelor ca preşedinte al Parlamentului European.

Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine : unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.

 

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candidează acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.

Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.