Tradiţii pentru spor şi sănătate - Armindeni şi Sfântul Prooroc Ieremia
La 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul. În tradiţia populară românească, sărbătoarea de Armindeni, numită şi „Ziua Pelinului" şi Pomul lui Mai semnifică începutul verii, fiind consacrată belşugului şi rodirii pământului.
Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai.
În tradiţia milenară, sărbătoarea de Armindeni este dedicată zeului vegetaţiei, cel care protejează vitele, caii, holdele semănate, viile şi livezile. Nu în cele din urmă, ziua de Armindeni este o sărbătoare dedicată prosperităţii gospodarilor foarte harnici.
Cine a fost Proorocul Ieremia
Sfântul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament, este prăznuit în ziua de 1 mai de Biserica Ortodoxă. Sfântul Ieremia, Profetul care a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi Naşterea lui Mesia din Fecioara Maria, a fost numit profetul lacrimilor şi al plângerilor : Sfântul Ieremia a compătimit poporul iudeu şi l-a plâns, pentru că se îndepărtase de Dumnezeu, crezând doar în puterea idolilor şi, de aceea, s-a abătut asupra lui mânia divină.
Sfântul Prooroc Ieremia a trăit în jurul anului 600 înainte de Hristos, sub domnia a patru regi din ţara lui Iuda: Iosia, Ioachim, Iehonia şi Sedechia. Primele profeţii le-a făcut chiar la vârsta de 15 ani. Toate prorocirile lui s-au împlinit pe deplin. Regelui Ioachim, de exemplu, Sfântul Ieremia i-a prorocit că, după moarte, trupul său va fi aruncat în afara zidurilor Ierusalimului şi nu va fi îngropat cu cinstea care i se cuvine. De asemenea, şi profeţia făcută regelui Iehonia s-a împlinit întru totul : acesta a fost luat rob în Babilon împreună cu familia şi a murit acolo.
Tot Ieremia a profeţit decăderea împărăţiei lui Iuda, iar la scurt timp babilonienii au cucerit Ierusalimul. Robia babiloniană a durat timp de 70 de ani, aşa cum a prorocit Sfântul Ieremia, în timp ce falşii profeţi vorbeau despre eliberarea din această robie după câţiva ani. După ce Ierusalimul a fost robit de către Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Proorocul Ieremia a coborât la Dafne, în Egipt, unde a trăit timp de patru ani.
Rugăciunile Profetului au distrus aspidele, care-i invadau pe egipteni. Mai mult, Proorocul i-a scăpat pe egipteni şi de furia fiarelor care se ascundeau prin ape (efot, cum le numeau egiptenii sau crocodili, în limbajul elinilor). Se spune că, şi în zilele noastre, creştinii care se roagă la mormântul Proorocului, luând ţărână de acolo, se vindecă de muşcăturile aspidelor.
Şirul profeţiilor extraordinare nu s-a oprit aici: Sfântul Ieremia le-a prorocit egiptenilor decăderea idolilor la care se rugau şi venirea Fecioarei Maria cu Pruncul. Sfârşitul Proorocului a fost tragic. După prorocirile făcute în Egipt, Sfântul Ieremia a fost omorât de evrei cu pietre. Deoarece egiptenii l-au apreciat şi s-au bucurat de ajutorul Sfântului, acesta a fost îngropat în locul de înmormântare al lui Faraon.
Sărbătoarea de Armindeni ( Pomul de Armindeni) a fost celebrată încă din vremea dacilor, iar Profetul Ieremia , prăznuit în ziua de 1 Mai, a intrat în onomastica românilor în secolul al XV-lea.
Armindenul aminteşte de prigonirea lui Iisus
Sărbătoarea de Armindeni aminteşte şi de prigonirea lui Iisus. Tradiţia spune că atunci când Irod omora copiii, punea câte o ramura verde la poarta familiei de unde ar fi continuat măcelul în ziua urmatoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod a fost derutat şi n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Armindeni se numeşte pomul (fag, stejar sau plop) adus din pădure, în ajunul sărbătorii, pom care se aşează în faţa porţii, a casei sau în mijlocul gospodăriei, după ce a fost curăţat de ramuri, până aproape de vârf.
Puterea magică a Pomului vieţii
Din vremuri îndepărtate, îndeosebi tinerii din mediul rural cred în puterea magică a Armindenului. De aceea, în ajunul sărbătorii tinerii aduc din pădure crengi verzi de fag, de stejar sau un pom întreg pe care-l sădesc în mijlocul curţii sau la poartă. Prin tradiţie, acest arbust se numeşte Pomul lui Mai sau „Pomul vieţii"şi este împodobit, după un ritual străvechi, cu multe spice şi flori. Pomul lui Mai rămâne în fiecare gospodărie până la vremea secerişului.
După această etapă, cu lemnul Armindenului se face foc când gospodarii vor coace prima pâine preparată din făina obţinută din noua recoltă de grâu. Oamenii împlinesc acest ritual fiind convinşi că familia lor şi întreaga gospodărie vor fi apărate de puterea distructivă a duhurilor rele sau a strigoilor până la viitoarea sărbătoare de Armindeni. Atunci, ritualul se repetă din nou.
În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina Pomului vieţii se prepară lancea (băţul) care va deveni steagul de nuntă.
În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn, care atrag ursitul -sufletul pereche .
Petreceri câmpeneşti
În această zi se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţişorului". Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie. Conform tradiţiei populare, în această zi se organizează petreceri la pădure sau la câmp, unde se prepară friptură de miel şi se bea doar pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi pentru prevenirea bolilor.
Obiceiuri în „Ziua Pelinului"
Armindenul este ziua potrivită pentru recoltarea plantelor medicinale amare; în popor, de Armindeni este sărbătorită şi Ziua pelinului, când planta are puteri magice.
În această zi, bărbaţii poartă un mănunchi de pelin la pălărie şi nu lucrează la câmp sau în gospodărie, ca şi femeile. În acest caz, sărbătoarea se respectă pentru ca vinul obţinut în urmă cu un an să nu facă floare şi să se conserve bine.
Ziua Pelinului (sursa foto: certitudinea.ro)
Tradiţa spune că, dacă pelinul cules în această zi se adaugă în băutura amatorilor de licori bahice, îi lecuieşte pe băutori de năravul exceselor.
De ziua pelinului, oamenii poartă frunze de pelin la pălărie, în buzunare sau lângă tacâmul cu care mănâncă la masă în ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun între haine şi în aşternut, între gospodăriile dintr-o comunitate unde se întâmplă frecvent multe necazuri.
De Armindeni, femeile este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei.
Ritual pentru a fi mereu în formă
În ajunul sărbătorii, există tradiţia ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, căzută în noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba se stea departe de familia respectivă.
Zi ideală pentru unele semănături
Potrivit calendarului popular, până la Armindeni se seamănă porumbul, dar ziua de Armindeni este ideală pentru a semăna pepenii, castraveţii şi diferite soiuri de fasole.
Interdicţii în ajunul sărbătorii
De asemenea, în ajunul sărbătorii de Armindeni, femeile nu lucrează în gospodărie sau la câmp; ele îrespectă această interdicţie, pentru ca pământul să rodească şi comunitatea în care trăiesc să fie apărată de furtuni şi de invazia insectelor.
Acum, femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că aluatul se mucegăieşte.
Gospodarii, care deţin suprafeţe mari, cultivate an de an cu viţă de vie, nu este bine să muncească în vie. Un vechi ritual, respectat din moşi-strămoşi, spune că viticultorii trebuie să se odihnească în ziua de Armindeni, pentru ca gospodăriile lor să fie apărate de grindină şi de insectele dăunătoare.
Sărbătoare şi pentru animalele de povară
Armindenul este şi sărbătoarea animalelor de povară: vitele nu se folosesc la muncile agricole şi nu se înjugă. Tradiţia spune că, atunci când nu se respectă această datină, vitele vor muri , iar stăpânii lor se vor îmbolnăvi de multe ori pe parcursul acelui an.
În anumite zone, de Armindeni, oamenii sărbătoresc "Ziua boilor" şi aceste animale de povară nu se folosesc la muncile câmpului. Gospodarul care nu respectă această interdicţie atrage moartea animalelor din gospodărie, iar starea lui de sănătate se deteriorează în mod vizibil.
Lumină pentru cei înecaţi
Pe malul apelor, unde s-au înecat fără voia lor sătenii, se împlineşte un ritual: se aprind lumânări şi se înfig în pământ. Tot atunci, rudele decedaţilor aduc pachete cu mâncare şi le împart trecătorilor în memoria celor înecaţi. Se spune că sufletele acestora se adună în jurul lumânărilor aprinse şi se bucură că n-au fost uitate.
Obiceiuri pentru spor în gospodării şi pentru sănătate
În ajunul sărbătorii, gospodarii împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor, uşile casei, intrarea în adăpostul vitelor, hambarelor şi pomii înfloriţi. Potrivit tradiţiei, ramurile verzi sporesc bucatele în gospodăriile împodobite cu Armindeni, împiedicând spiritele rele să pătrundă în casele gospodărilor.
Petreceri la iarbă verde
De Armindeni, oamenii petrec la iarbă verde cu bunătăţi preparate în gospodărie, cu carne de miel şi caş, iar băutura tradiţională este vinul-pelin, care să-i menţină pe gospodari sănătoşi, până la anul viitor.
În multe zone geografice, de Armindeni se organizează petreceri la pădure, se prepară fripturi de miel la grătar, se bea pelin sau vin roşu, care ajută la schimbarea sângelui şi combate anemia. La întoarcerea în sat, bărbaţii îşi împodobesc pălăriile cu flori de liliac şi cu frunze de pelin.
Petrecerea „Băutul Mărţişorului"
În această zi se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţişorului". Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie. Conform tradiţiei populare, în această zi se organizează petreceri la pădure sau la câmp, unde se prepară friptură de miel şi se bea doar pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi prevenirea de boli.
Ziua Pelinului
De ziua pelinului , oamenii poartă frunze de pelin la pălărie, în buzunare sau lângă tacâmul cu care mănâncă la masă în ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun în pat, între gospodăriile dintr-o comunitate unde se întâmplă frecvent multe necazuri.
În ajunul sărbătorii, există tradiţia ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, căzută în noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba se stea departe de familia respectivă.
1 Mai este şi Ziua internaţională a muncii, sărbătorită prin repaus. (Foto: Dorin Constanda/Click!)
