Eşti restanţier la bancă? S-ar putea să te trezeşti fără bani în cont!
Veşti proaste pentru toţi cei care au un credit bancar şi sunt restanţieri. Începând din această toamnă, mulţi români s-ar putea să se trezească cu contul de salariu aproape gol. Potrivit unui proiect de lege, care urmează să fie dezbătut în Camera Deputaţilor, creditorii pot pune proprire pe salariile clienţilor rău platnici fără a mai fi nevoie de un ordin al unei instanţe de judecată.
Dacă această lege va fi aprobată, mii de persoane se vor trezi cu un salariu mult mai mic decât au în realitate şi cu veniturile reduse drastic. În prezent, unei persoane care are datorii la bancă i se poate pune proprire pe venituri, inclusiv pe contul în care îşi încasează salariul, numai în urma unei decizii judecătoreşti. Dacă obţine această decizie, banca îţi poate lua de la o treime până la jumătate din bani. Însă, pe masa de lucru a deputaţilor se găseşte în prezent un proiect de lege foarte controversat care, dacă va fi aprobat, va lăsa pe drumuri mii de oameni.
Legea nu se aplică în cazul executării garanţiilor imobiliare
În această toamnă, în Camera Deputaţilor va fi dezbătut un proiect de lege care stabileşte că proprirea salariilor debitorilor persoane fizice poate fi făcută, după promulgarea legii, prin simpla prezentare a contractului de credit sau al oricărui act notarial la angajator, în vederea reţinerii unei treimi sau chiar a unei jumătăţi din salariu. Legea nu se aplică în cazul executării garanţiilor imobiliare aferente creditelor. Cu alte cuvinte, dacă ai un credit şi ai înregistrat restanţe, banca îţi poate opri banii de rate direct din contul tău de salariu, fără a mai fi nevoie de un proces şi de decizia unei instanţe. Este suficient ca unul dintre reprezentanţii băncii să vină la tine la serviciu şi să arate contractul.Nu eşti de acord? Dă banca în judecată! Potrivit jurnaliştilor economica.net, banii ar putea fi reţinuţi de pe-o zi pe alta. Dacă nu eşti de acord cu faptul că recuperatorul de creanţe sau banca îţi pun proprire pe venituri, te poţi adresa instanţei şi poţi ataca proprirea, dar numai după efectuarea acesteia. Însă, trebuie să iei în calcul faptul că un proces durează foarte mult şi este şi foarte costisitor. Deci, nu este pentru buzunarul oricui. Avocatul Adrian Cuculiş a declarat, pentru economica.net, faptul că acest proiect de lege este neconstituţional, în anii 2009 şi 2015 Curtea Constituţională pronunţându-se în acest sens. Cu toate acestea, iată că legea, care a suferit în timp câteva amendamente şi modificări, revine în Parlament.De prevederile proiectului ar beneficia aproximativ 200 de firme de recuperare de creanţe, care anul trecut au recuperat de la restanţieri 359 milioane de lei. Această măsură ar urgenta operaţiunile de proprire a veniturilor în contul datoriilor, dar nu cu mai mult de 30 de zile.
Cele mai mari restanţe sunt la creditele în euro
Numărul persoanelor fizice cu restanţe de peste 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a crescut în luna iunie cu 14.715 sau 2% faţă de luna precedentă, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de Banca Naţională a României.
Banca centrală a publicat atât datele aferente lunii iunie, cât şi pe cele pentru luna iulie. Raportul arată că, după creşterea puternică din iunie, numărul de restanţieri a scăzut în luna iulie la 745.443. În luna mai, numărul de restanţieri era de 739.513. Un număr al restanţierilor la bănci şi IFN-uri atât de ridicat precum cel din iunie nu a mai fost înregistrat din ianuarie 2013, când 756.850 de persoane erau înregistrate cu rate neplătite la timp, potrivit seriilor de date publicate de Banca Naţională a României.Valoarea sumelor restante a crescut în luna iunie la 11,66 miliarde lei (2,58 miliarde euro), nivel maxim al ultimilor doi ani, de la 11,53 miliarde lei în luna mai, dar a coborât în iulie la 11,02 miliarde lei, cea mai mică valoare din noiembrie 2014. Din totalul sumelor restante, cele la creditele în euro au avut cea mai mare valoare în luna iulie, de 4,6 miliarde lei, urmate de restanţele la împrumuturile în lei (4,25 miliarde lei) şi la cele la creditele în franci elveţieni (2,11 miliarde lei). Restanţele cele mai mari au o întârziere de peste 90 de zile, cu o valoare totală de 7,2 miliarde lei. Restanţe în valoare de 1,97 miliarde de lei sunt aferente unor credite aflate în fază de colectare. În luna iulie, la Biroul de Credit au raportat informaţii 31 de bănci şi 26 de IFN-uri, aflăm de pe site-ul profit.ro.
