Dragă Lucia Bubulac,
Era la facultatea de drept. Tu, concurentă, studentă la „medicină". Eu în juriu. În spatele meu se afla o doamnă care când ai apărut tu a devenit brusc zgomotoasă cu aprecierile.
Era mama ta, o făgărăşeancă fermă, dacă nu mă înşel. Nu erai de muzică folk, dar erai foarte bună solistă de pop, de muzică uşoară. De altfel, Nicoleta Păun, la Radio pe atunci, te-a remarcat şi mă tot presa să o ajut să ajungă la tine. Voia să te lanseze.
Fiind „amic" cu mama ta, o făceam deja pe impresarul. Nu am idee cum s-a terminat, ce s-a ales din asta. Dar ai luat un premiu, nu mai ştiu care. Pe lângă talentul muzical mai aveai, ai!, nişte ochi de un albastru superb, care pot tulbura numai minţile romantice. Predestinaţi!
Aşa că, după ‘90, când te-am întâlnit în calitatea nouă , aceea de "doamna Crişan", nu m-am mirat deloc. Ceea ce m-a mirat atunci era doar faptul că te-ai lăsat de compus şi de cântat, că ţi-ai neglijat vocaţia, talentul.
Dar m-am gândit că familia, copiii, condiţia deja de soţie a unei vedete consacrate îţi sunt suficiente. La un moment dat, cred că ai mai avut o tentativă, când am fost eu pe le tine la cabinet, unde chiar eram arondat o perioadă, şi ţi-am spus să te lansezi, nu ca "doamna Crişan", ci ca „Dr. Lucia", mai ales că erau la modă în showbiz "doctorii": dr. Alban, cu mult după "Dr. Hook & The Medicine Show" etc.
Nici de proiectul ăsta nu ştiu ce s-a ales. Ceea ce ştiu azi este că ai apărut cu numele de fată, Bubulac, existent ca atare şi în muzica populară.
Şi "eliberarea" asta s-a petrecut după despărţirea ta de Cătălin. Sigur că se poate spune că el ţi-a stopat cariera, dar e bine să nu susţii asta, eşti un doctor bun!, şi să te victimizezi aiurea.
Căci, dacă voiai musai, o făceai de 15-20 de ani. Sfatul meu de vechi amic: taci şi cântă! O faci cu talent. Abia aştept să-ţi ascult producţia, căci nu am putut să vin la lansare. Succes şi te sărut, în mod public, şi cu plăcere, pe ochii tăi albaştri.
Chiar, cântă şi cu ei!
George Stanca
