Aveai perpetuu ideea că eu trebuie să te cunun religios cu soţul tău, Costin parcă, sincer să fiu nu-ţi mai ştiu lista. Ba, o teleastă aranjase să o comitem la TVR. În direct!
Apoi, brusc, după „decesul" meu monden, sau „sinucidere", ai găsit iute alt cuplu căruia să-i spui naşa/naşu'! Câtă dexteritate socială şi de caracter! Căci, mie mi s-a întâmplat „accidentul" aranjat de un om pe care, apoi, Dumnezeu l-a omorât cu propriul lui prieten „devotat".
Deci, s-a produs întâmplarea care m-a făcut să mă rup de lumea ta. Lume larvară, cu bârfe şi veninuri strălucitoare şi superb mirositoare, dar supt care sunt „bube, mucigaiuri şi noroi". Lumea de sub o piatră lisă, bătută de vânturi seculare cu viermi, râme, limbrici, coropişniţe, bale&muci.
E lumea pe care ai patronat-o ani buni şi care te-a devorat şi pe mata. Uneori a scăpa dintr-un mediu - fie ejectat, fie de bună voie - e o izbăvire. Aici ai greşit tu faţă de mine, ins rămas acelaşi: ai crezut că plecat din lumea TA, nu mai însemn nimic!
Peste un fost clamat amic, ai tras apa ca la closet. Că asta veneraţi voi, Zina: viaţa closetară, cu miros septic, channeluit, davidoffit. O deşertăciune a deşertăciunilor.
Vanity's vanity, cum se spune peste mări. O lume peste care ai domnit ca un patriarh, ani buni. Nu ţi s-a acrit, mamă Zina!? Sau ai o bilă de oţel?
Mâine, despre Marcel Pavel
George Stanca
Mai citeşte:
RSS
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza