Tu faci aceste greşeli gramaticale comune?

limba-romana.jpg

Iată care sunt cele mai frecvente greşeli gramaticale întâlnite

Limba română este una dintre limbile europene cele mai dificile din punct de vedere gramatical. De multe ori străinii care încearcă să ne înveţe limba se simt copleşiţi de numeroasele forme gramaticale sau acordurile în gen, număr şi caz.

Un dicţionar român cuprinde zeci de mii de cuvinte, cu numeroase forme gramaticale. Complexitatea o face dificilă, însă este în acelaşi timp şi frumuseţea acestei limbi unice ce trebuie îmbrăţişată de vorbitorii nativi.

Accentul pe o exprimare corectă din punct de vedere gramatical trebuie pus în şcoală încă din clasele primare, iar adulţii trebuie să continue să dea atenţie modului în care se exprimă, pentru că devin modele pentru cei mici.

Cu toate acestea, numeroasele forme flexionare ale cuvintelor şi alte capcane de limba duc adesea la greşeli gramaticale care au devenit atât de comune încât de multe ori vorbitorii nu la mai percep că fiind greşite.

Dezacordurile şi formele greşite de plural sunt întâlnite în aproape toate grupurile de vorbitori, deşi frecvenţa acestora este redusă odată cu creşterea nivelului de educaţie. Doar vorbitorii care se preocupă activ de identificarea şi corectarea acestor greşeli reuşesc cu succes să le evite.

Cele mai des întâlnite greşeli gramaticale

Primul pas pentru oprirea degradării treptate pe care o suferă limba română este conştientizarea problemei. Iniţiative precum c sunt gândite pentru a învaţă românii cum să vorbească din nou corect şi cât de importantă este exprimarea corectă în dezvoltarea personală. Trebuie reţinut faptul că doar pentru că anumite greşeli de limba sunt comune, acest lucru nu înseamnă că sunt şi acceptabile. Câteva exemple în acest sens:

1. Doar şi decât. Poate cea mai discutată problema de limba, diferenţa dintre doar şi decât îi pune uneori în dificultate chiar şi pe cei mai abili vorbitori. Pentru a reţine care este folosirea corectă a celor două este important de înţeles faptul că unul dintre acestea apare doar în construcţii negative. Astfel, este corect spus "nu am decât 1 leu" şi "am doar 1 leu".

2. Pe care. Prepoziţia "pe" induce de asemenea de multe ori în confuzie românii. În principal problema cu prepoziţia "pe" este lipsa acesteia în construcţii precum "progresele care le fac muncitorii" sau "protestele care le fac profesorii". În ambele exemple, formă corectă este cea care include prepoziţia "pe" - "progresele pe care le fac muncitorii", "protestele pe care le fac profesorii". Conform unui dicţionar român explicativ, "pe" este o prepoziţie cu 16 definiţii, fiecare introducând unul din sensurile sale, printre care peste, deasupra,la sau în, spre sau înspre, până, în sau pentru (că scop).

3. Ştii. În legătură cu verbul a ştii, problemele se întâlnesc de obicei în scris. Apare adesea verbul scris la persoană a ÎI afirmativ sau pozitiv cu un singur "i", respectiv "tu şti", "tu nu şti". Această formă nu este corectă gramatică, verbul corect fiind "tu ştii" sau "tu nu ştii".

4. Mi-ar plăcea. O formă greşită şi din păcate foarte des întâlnită. Această apare din cauza confuziei de condiţional optativ care se formează din auxiliarul lui "a avea" şi infinitivul verbului. Astfel, evitaţi să folosiţi formă greşită "mi-ar place". Formă corectă este "mi-ar plăcea".

5. A avea. A avea este un alt verb care induce în eroare vorbitorii. Formă de conjunctiv a verbului este des folosită greşit "să aibe". Orice editor de text corectează automat această formă la formă "să aibă", formă corectă din punct de vedere gramatical.

Cel mai des întâlnite cuvinte greşite

Greşelile cele mai comune de limba nu ţin doar de conjugări, acorduri şi declinări. O categorie chiar mai mare de greşeli întâlnite în limbaj, atât în scris cât şi în vorbit, sunt cele în care sensul cuvintelor este înţeles greşit. Acestea sunt tipurile de greşeli gramaticale pe care urmăresc să le corecteze proiecte precum www. Dexonline.net, dicţionar de limba română accesibil oriunde şi oricând de pe orice dispozitiv mobil cu conectare la internet.
Cele mai comune confuzii apar la cuvintele paronime, dar şi la neologismele încă prea puţin înţelese. Cu siguranţă aţi întâlnit măcar o dată exprimări de genul "în weekend la sfârşit de săptămâna" sau "mă găseşti online pe internet".

Câteva exemple de cuvinte adesea folosite cu alt sens decât cel de dicţionar

Anual şi anuar: două cuvinte des confundate între ele. Conform definiţiei puse la dispoziţie de www. DexOnline.net, anuar înseamnă "publicaţie periodică anuală care prezintă activitatea unei instituţii", pe când anual înseamnă ceva ce se întâmplă o dată pe an sau care durează un an.

Campanie şi companie: aceeaşi situaţie de paronime folosite adesea greşit, campanie este o acţiune publicitară - perioada de promovare a unui produs sau serviciu în diverse medii, pe când companie este o societate comercială.

Destins şi distins: distins se referă la o persoană elegantă sau care se deosebeşte printr-o anumită caracteristică, pe când destins se referă la relaxare.

Vizavi: acest cuvânt apare adesea în construcţii de genul "vizavi de acest subiect". Construcţiile de acest gen sunt greşite pentru că vizavi este un cuvânt care se foloseşte doar în context spaţial.

Ţigară şi ţigare: ţigare este o varianta greşită, dar foarte des folosită a substantivului ţigară.

Patetic: un ultim exemplu care arată cum introducerea într-un timp relativ scurt a unui număr mare de cuvinte din engleză induce în confuzie vorbitorii de limba română. În română, cuvântul patetic cu definiţia "care impresionează puternic, plin de patos" nu are nimic de-a face cu pathetic în limba engleză, care înseamnă în traducere directă "jalnic".