Viaţa lui Alex, distrusă la naştere

5 decembrie 2009 19:30

Ultima actualizare: 25 noiembrie 2021 21:08

*Alexandru Mirea a venit în această lume pe 21 ianuarie 2005, într-o maternitate din Bucureşti.

Sumele enumerate mai sus îi sunt necesare, dar acum Alex are bani doar pentru medicamente.

În august 2009 s-au împlinit 4 ani de când Veronica şi Gabriel Mirea - părinţii lui Alex şi ai Irinei - şi-au transformat viaţa într-un calcul chinuitor al neputinţei: oricât ar vrea, oricât s-ar strădui, nu mai au de unde să scoată banii necesari recuperării sănătăţii băieţelului lor, nenorocit la naştere de indiferenţa unor oameni în halate albe.

Alex are paralizie cerebrală, ca urmare a asfixiei severe la naştere: tetrapareză spastică.

*„Eram în evidenţa medicului care m-a asistat la naştere încă din primele săptămâni de sarcină, mergeam periodic la control pentru ecografii şi analize. Sarcina a fost în prezentaţie pelviană, dar medicul a hotărât ca naşterea să fie normală, deşi riscurile erau enorme. Copilul avea o greutate mare, 4 kg, iar cordonul ombilical s-a strangulat între picioruşe. Astfel s-a produs hipoxia. Văzând că nu pot naşte normal, au împins picioarele copilului înapoi şi s-a decis naşterea prin cezariană. Medicul mi-a nenorocit copilul", a declarat Veronica Mirea pentru Click!

* Din păcate, decizia a fost luată prea târziu. Creierul lui Alex nu s-a mai oxigenat aproape 15 minute, a fost o asfixie gravă. De patru ani, părinţii lui se luptă pentru a-i oferi lui Alex o viaţă şi o copilărie, cât de cât, normale.

Într-o mică măsură au reuşit. Au câştigat o bătălie. Lupta este însă lungă şi costisitoare, iar fără ajutorul nostru nu pot reuşi să o ducă până la capăt.

Alex şi-a trăit viaţa de până acum prin spitale şi centre de recuperare, în loc de parcuri şi locuri de joacă

* „Zi după zi şedinţe de kinetoterapie, noapte de noapte lacrimi. Zi după zi şedinţe de fizioterapie, spitalizări, tratamente medicale nesfârşite pentru Alex. Noapte de noapte întrebări fără răspuns pentru noi. De ce? O eroare medicală ne-a condamnat copilul pe viaţă. Ne-a schimbat viaţa radical. Ştim că de dreptate în justiţie nici nu poate fi vorba - medicii primesc cel mult o sancţiune minoră. Oricum, sănătatea deplină a copilului nu mai poate nimeni să i-o dea înapoi. Tot ce ne-a rămas de făcut este să implorăm oamenii să ne ajute pentru a-i asigura lui Alex o viaţă mai uşoară".

* În timp ce medicii nu îi dădeau şanse lui Alexandru pentru o dezvoltare normală, părinţii au strâns 4.000 de euro şi au dus copilul la un tratament de recuperare la o clinică din Ucraina, în septembrie 2007.

Rezultatele au început să apară. Ar fi trebuit să mergă din nou, în 2008. Nu au avut bani. Ar fi trebuit să ajungă de câte trei ori în fiecare an. Au reuşit doar de două ori în trei ani.

Dacă nu vor găsi bani pentru o nouă cură, tot efortul părinţilor şi voinţa lui Alex de a merge, de a fi la fel cu ceilalţi copii, se duce de râpă.

Terapie de 4.500 €

Alexandru mai are nevoie şi de un program special de recuperare prin terapia cu delfini.

„Terapia în care ne punem mari speranţe o putem face în Turcia, la Marmaris. Constă în 10 şedinţe de delfinoterapie, 10 şedinţe de fizioterapie şi 10 şedinţe de hipoterapie. Costurile se ridică la 4.500 de euro", spune mama lui Alex.

Parteneri