România şi Bulgaria au cele mai bolnave sisteme de sănătate din UE

Spitalele din România erau un coşmar înainte de 1989, dar la două decenii după căderea comunismului şi aproape patru ani de la intrarea în UE, România rămâne una dintre cele mai sărace state iar starea precară a spitalelor sale reflectă acest statut, relatează Mediafax.

O lipsă acută de personal, mită plătită medicilor şi asistentelor, pentru asigurarea unui tratament mai bun, şi o subfinanţare cronică sau datorii mari ale spitalelor sunt obstacole zilnice cu care se confruntă pacienţii.

Guvernul român a cheltuit în 2009 doar 3,7 la sută din PIB pentru sănătate, respectiv patru miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai puţin de jumătate faţă de media Uniunii Europene, precizează AP, adăugând că peste 90 la sută dintre cei chestionaţi de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei în acest an în România susţin că în sistemul medical, corupţia este "o problemă critică ce are impact direct asupra pacinţilor".

Raportul anual al Uniunii Europene arăta, în iulie, că "două-treimi dintre respondenţi susţin că au oferit bani personalului medical, 81 la sută declarându-se siguri că aceşti bani au jucat un rol extrem de influent în modul în care au fost trataţi".

Este mai mult o problemă de bani - sau de lipsa lor, comentează agenţia americană, adăugând că în Bulgaria vecină, care alocă 4,2 la sută din PIB sănătăţii, situaţia este similară.

Liderii români merg adeseori în străinătate pentru tratarea unor boli grave, dar cei mai puţin norocoşi au de spus poveşti sumbre, adaugă AP. "Vara mea ... are piatră la rinichi şi i s-a spus că fără 1.000 de euro să nu se deranjeze să meargă la spital pentru operaţie", susţine Agnes Sekely, din Cluj.

În oraşele mici, echipamentul învechit şi saloanele supraaglomerate sunt ceva obişnuit, în timp ce în unele spitale sunt gândaci, iar infirmierele trebuie plătite pentru a schimba aşternuturile murdare.

Medicii din România şi Bulgaria sunt plătiţi prost, adaugă AP, afirmând că în România, un medic specialist primeşte lunar echivalentul a mai puţin de 1.000 de euro pe lună, ceea ce a garantat menţinerea mitei, o practică obişnuită în comunism. Prin contrast, personalul medical din majoritatea ţărilor vest-europene nu poate primi nici măcar flori sau ciocolată de la pacienţii recunoscători.

Cu o speranţă de viaţă de 73 de ani în ambele ţări, media este cu cinci ani mai mică decât cea europeană, iar lucrurile s-ar putea înrăutăţi, comentează AP.

Ministerul român al Sănătăţii susţine că 8.000 de doctori au cerut documente necesare emigrării, în ultimii trei ani, în timp ce Colegiul Medicilor susţine că ţara are nevoie de un număr de medici dublu pentru a ajunge la media europeană. România are 19 medici şi 42 de asistente la 10.000 de persoane, comparativ cu media balcanică de 32 de medici şi 79 de asistente, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii