Scrisorile lui Stanca. Dragi români,

La mulţi ani! Dintr-o sărbătoare luminoasă centenară, politrucii ţării - că politicieni nu mai avem de când au dispărut din politică Raţiu, Coposu, Câmpeanu, Iliescu - au reuşit să facă ziua de 1 Decembrie un banal eveniment festivist- vindicativ. Ziua de serbare a Unirii a ajuns Ziua Dezbinării.

Şi-mi amintesc una asemănătoare pe la începutul anilor ‘90 când marele Coposu, la Alba Iulia, era huiduit, iar un politruc în pulovăr, inventat de Iliescu - devenit e drept politician - le făcea cu mâna celor ce-l huiduiau pe venerabilul ţărănist… Ba, mai ţin minte că eu ajuns, la Alba, după manifestaţia de rigoare am observat că fiecare partid îşi făcea serbarea la alt local… celebrând Unirea.

Acum a fost mai rău - fiecare a comis-o în tranşeea lui din Parlament. Căci ne aflăm în plin război politic fratricid. Şi asta, din cauza abuzurilor puterii care a adus în istorie o nouă tristă aniversare - 10 august! Apoi, comportamentul deloc bâlbâit de data asta al îndărătnicului nostru preşedinte - că-mi vine să-mi tai mâna cu care l-am votat! Care e - zice lumea, nu eu - pe lângă turist de familie, servul doamnei Merkel... iar capitala României este Berlin … Palm Beach e doar zona de relaxare după un extenuant travaliu politic. Un “român” supus german şi mare “pădurar “austriac…. Un taciturn care când nu va mai fi ce este, s-ar putea să nu mai fie politic deloc, la câte dosare are. Un “român” aidoma celor ce au votat în parlamentul european contra propriei ţări. Un pui de “macovei” şi un absenteist. Mai mult spectator decât jucător. Zic “absenteist”, căci nu are nici un sentiment PRO electorii săi. Căci dacă fie şi formal pesediştii au vorbit despre o împăcare, discursul său a fost otrăvit.

Apoi, cu toată răspunderea pe care o are, şi-a permis să lipsească de la cel mai mare eveniment al ţării şi poate cel mai sincer, dedicat Unirii - inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului. Ştiu, ortodoxia nu e la originea sa, dar e preşedinte… Să mai vorbim despre gafa jenantă: discursul anti-festiv al acestui preşedinte “incongruent”… Un discurs ca nişte muci în fasole...

Asta fu Centenarul Unirii, Ziua Naţională - un fond de mahala, un spectacol grotesc. Asta merităm noi, românii, crede omul din fruntea Ţării?

Din contră, televiziunile, îndeosebi una, ne-au făcut să simţim că suntem în sărbătoare şi ne-au făcut să fim mândri că suntem români. Sărut mâna TVR! 

La mulţi ani, români!... şi poate până la viitorul centenar ne-o mai veni şi ceva minte la cap!

Loading...