Totul despre detartaj. Ce pățesc dinții dacă nu-i cureți de placa bacteriană, doare sau nu procedura, cât de des se face, cât costă

sorina-stroe-medic-stomatolog-pacient-detartraj.jpg

Medicul stomatolog Sorina Stroe spune că sunt pacenți care vin cu teamă la cabinet pentru a face un detartraj
Medicul stomatolog Sorina Stroe spune că sunt pacenți care vin cu teamă la cabinet pentru a face un detartraj

Click desktop articole 300x250 p1

Click desktop articole 300x250 p2

Igiena orală este foarte importantă. De cât de multă avem grijă de dinții noștri depinde cât timp îi vom avea în gură. Pe lângă spălatul de trei ori pe zi sunt necesare și alte proceduri, precum detartrajul. Click! îți spune totul despre detartaj. Doare sau nu procedura, cât de des se face, dar și cât costă.

Detartrajul este o procedură care încă îi sperie pe mulți oameni. Și asta pentru că se tem că le afectează  smalțul dinților.

Avem de a face cu un mit extrem de periculos, atrage atenția medicul stomatolog Sorina Stroe, care explică faptul că acestă procedură este deosebit de importantă pentru îndepărtarea plăcii bacteriene, vinovată de apariția cariilor și la boli gingivale.

În plus, dentistul răspunde la mai multe întrebări pe care și le pun pacienții înainte să urce pe scaun.

Strică detartrajul dinții și smalțul?

Faptul că detartrajul ar afecta smalțul dinților este doar un mit fără temei în lumea reală.

În primul rând, pentru a demonta această teorie, trebuie să știți că smalțul este un țesut foarte dur, asupra căruia putem acționa invaziv doar cu două tipuri de materiale: diamant și carborund, materiale din care sunt de altfel realizate frezele noastre.

Ansa ultrasonică, cu care se realizează detartrajul, nu poate să afecteze smalțul în nici un fel.

Cum afectează, de fapt, tartrul dinții și gingiile

Tartrul este, de fapt, alcătuit din bacterii care, în combinație cu sodiul din saliva noastră, se transformă în așa zisa piatră, cum este denumită popular.

O pătură de bacterii în jurul dinților nu are cum să fie benefică. Tartrul este singurul factor cert al bolii parodontale (n.r. îți cad dinții).

Detrartrajul devine astfel cel mai simplu, ieftin și la îndemână gest pentru prevenirea bolii parodontale. O procedură costă 250 de lei.

Detartrajul doare?

Detartrajul poate fi neplăcut doar dacă avem de a face cu o depunere consistentă pe dinți, cum este cazul pacienților fumători.

În special, dacă urmează procedura pentru prima dată, aceștia pot simți discomfort pentru ca avem de a face și cu multiple retracții gingivale în cazul lor.

Odată dinții dezveliți de sub pătura de tartru, ei vor avea pentru prima dată, după mult timp, contact cu diverși factori termici (rece, cald), chimici (acru, dulce), în fața cărora vor manifesta sensibilitate pentru o perioadă. Încerc întotdeauna să le explic pacienților cu răbdare aceste lucruri, mai ales celor aflați la prima experiență. Ei trebuie să le înțeleagă pe deplin și să nu evite pe viitor detartrajul de teama durerii”, a precizat Sorina Stroe.

Ți se mișcă dinții după detartraj?

Sunt cazuri în care se poate întâmpla ca, după detartraj, unii dinți să se miște. Și asta pentru că dinții care suferă de o afectare parodontală avansată, adică practic au ajuns să aibă o resorbție osoasă mare, și mai beneficiază de o implantare redusă, din cauza tartrului în cantități mari, se vor destabiliza după ce sunt curățați.

Tartrul se așează cu precădere în spațiile mai greu accesibile, interdentare, așa cum se așează cimentul între cărămizi.

Vom avea dinți mai albi

Prezența tartrului aduce cu ea un aspect inestetic, mai ales în combinație cu factori coloranți de tip tutun, cafea, ceai.

Odată igienizarea realizată, pacienții își petrec minute bune în oglindă, nevenindu-le să creadă că dinții lor pot arăta și așa.

Cât de des se face detartrajul?

Recomandările sunt de un consult la șase luni și un detartraj la un an. Totuși, aceste recomandări variază în funcție de specificul fiecărui caz în parte.

”Dacă însă aceste recomandări s-ar respecta ca la carte, noi, dentiștii, am avea cu siguranță mai puțin de lucru la nivel de tratamente dentare, iar pacienții ar cheltui și ar suferi infinit mai puțin pe seama problemelor dentare dacă ar face această procedură la timp”, a mai spus medicul stomatolog.

Un român din cinci nu s-a spălat niciodată pe dinți

Un studiu Eurostat arată că stăm extrem de prost la capitolul mers la stomatolog. Românii se duc în vizită la dentist de 0,4 ori pe ani, adică aproape deloc. Mai rău ca noi stau ciprioții, care ajung de 0,12 ori. La polul opus se situează olandezii, care merg de 2,8 ori pe an.

Problema și mai gravă o reprezită faptul că unii nu se spală pe dinți. 2% dintre respondenții unui sondaj realizat de Health Behaviour in School-Aged Children-World Health Organization Collaborative cross-national survey au răspuns că nu se mă spală niciodată pe dinţi. Iar lucrurile merg mai departe.

Deși, pare de necrezut, un român din cinci nu s-a spalat niciodată pe dinți. Sunt patru milioane de oameni de toate vârstele care, practic, nu au folosit vreodată periuța și nici nu știu ce gust are pasta.

 

Citește și: 

Ce greșeli facem când ne spălăm pe dinți. Sfaturi de la stomatolog ca să ne păstrăm dantura sănătoasă

Cum poţi repara pierderea timpurie a dinţilor

 

 

 

 

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Click desktop articole 580x400 p2

Click desktop articole 300x250 p4

Click desktop articole 300x250 p5