Tinctura de păducel, bună pentru cardiaci
„Farmacia naturii” ne ajută să ne menţinem sănătoşi şi în formă. Click! îţi prezintă, începând de azi, un serial despre cele mai bune leacuri naturiste, cu reţete practice oferite de dr. Ovidiu Bojor. Află azi totul despre păducel.
- Florile, frunzele ce însoţesc inflorescenţa şi fructele mature ale păducelului (Crataegus monogyna) conţin substanţe active care au proprietatea de a stimula activitatea cardiacă. În special în flori se găsesc bioflavone, care au un rol important în metabolismul mineralelor, microelementelor şi respiraţiei celulare. În acelaşi timp, flavonele din păducel diminuează tensiunea arterială, ceea ce îl recomandă în hipertensiune, stimulează funcţia miocardului şi tonifică pereţii capilarelor.
- Indicaţiile fitoterapeutice se referă la tulburările circulatorii care survin în special la persoanele mai în vârstă şi care se manifestă prin durere anginoasă precordială, tahicardie, anxietate (teamă, nelinişte, frică), vertij şi dispnee. De aceea, păducelul este considerat „laptele bătrânilor”.
- Preparatele pe bază de păducel acţionează ca vasodilatatoare coronariene, iar după primele zile de la administrarea lor dispar sau se ameliorează simţitor tulburările de ritm cardiac.Păducelul este indicat şi în tulburările cardiace care însoţesc menopauza, precum şi în cazul copiilor care prezintă insuficienţă circulatorie secundară afecţiunilor de natură infecţioasă (în special în sindromul cardiovascular din bolile infecto-contagioase). Durata unei cure cu infuzie sau tinctură de păducel e de 6 luni pe an.
- Preparatele de păducel sunt contraindicate bolnavilor care prezintă edeme cardiace, cardiopatii valvulare sau alte afecţiuni cardiace aflate în stadii avansate de evoluţie.
Reţetă practică
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă flori şi frunze de păducel sau două linguriţe fructe la o cană de apă, din care se va consuma o cană în timpul zilei, iar a doua cană seara, înainte de culcare, băută încet, înghiţitură cu înghiţitură. Tinctura se prepară din 20 g flori şi frunze, prin macerare timp de 10 zile în 100 ml alcool de 60–70 centigrade. Se iau de trei ori pe zi câte 10–15 picături în puţină apă. Din pulberea de flori şi frunze se iau, de trei ori pe zi, câte două vârfuri de cuţit în puţină miere.
