Spune-mi ce mănânci: Postul Crăciunului, o cură binevenită de sănătate
De-a lungul secolelor, Postul a evoluat, dar s-a schimbat în unele privințe. În timpul Postului , credincioșii își dedică mai mult timp rugăciunii și gândurile lor se îndreaptă spre Dumnezeu. Pentru sănătate, importanța Postului Crăciunului, care se respectă în intervalul (15 noiembrie - 25 decembrie), a rămas aceeași: un exerciţiu de purificare sufletească şi trupească, o cură binevenită de sănătate.
Excesele alimentare trebuie evitate în PostTimp de 40 de zile, putem să mâncăm alimentele preferate premise. Trebuie totuși să fim prudenţi cum le combinăm. Este bine să ştim că nu este sănătos să consumăm prea multe preparate culinare amare; aceste alimente pot fi nocive pentru aparatul respirator, pentru intestinul gros, pentru piele şi păr. Şi dulciurile, oricât de ispititoare ar fi, trebuie consumate cu moderaţie: în acest mod ne protejăm de boli severe rinichii, vezica urinară şi articulaţiile. Mai mult, specialiştii au constatat că în categoria alimentelor nesănătoase se numără şi cele picante. Când sunt consumate în exces, preparatele culinare picante sunt principala cauză a problemelor sistemului cardiovascular şi ale intestinelor.
Alimente care mențin nivelul de energie în timpul Postului
În lipsa ”hranei de dulce”, interzisă de tradiție în timpul Postului, lactatele din soia, cartofii dulci, ridichiile de lună, fructele oleaginoase, peştele şi mierea sunt alimente care menţin nivelul energiei în organism.
Laptele și iaurtul din soia protejează inima
Laptele şi iaurtul preparate din soia sunt foarte gustoase şi conţin fibre solubile şi o bogăţie de nutrienţi. La fel şi brânza din soia, numită tofu, fie că este simplă sau îmbunătăţită cu ardei, cu chimen sau este conservată în ulei, conţine proteine care protejează sănătatea inimii, reducând nivelul colesterolului „rău" din sânge. De aceea, Tofu nu trebuie să lipsească din hrana celor care postesc mai bine de o lună şi jumătate.
Cartofii dulci conțin minerale valoroase
Acest soi de cartofi conţin proteine, vitamine (C şi E), o concentraţie mare de betacaroten şi minerale. Datorită vitaminei C, cartoful dulce are efecte antiinflamatorii, sporind şi acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor nu se opreşte aici. Delicioasa legumă are un conţinut ridicat de calciu (eficient pentru densitatea osoasă), de mangan (care echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (benefic în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate).
Nu aruncați cojile cartofului dulce !
Ceaiul preparat din cojile cartofului dulce este de mare ajutor în caz de hipertensiune, iar consumat în cure repetate de cinci-şase ori pe an (timp de 20 de zile) previne apariţia cancerului.
Ridichile de lună previn anemia
Ridichile de lună sunt gustoase şi le putem consuma fără teamă că ne îngraşă, pentru că 100 g de ridichi au o valoare energetică de numai 20 kcal. Le mâncăm profitând de bogăția nutrienţilor din compoziţie: vitaminele A, B1, B9, şi C, care au efecte antioxidante şi depurative. Nici frunzele ridichiilor nu trebuie aruncate. Adăugate în ciorbe, în salate sau în tocăniţe de legume, aceste verdeţuri combat cu succes anemiile. O cură zilnică, cu zece ridichii roz, urmată timp de două săptămâni, combate simptomele specifice avitaminozei: somnolenţă, tulburări de ritm cardiac, astenie sau sângerarea gingiilor. Ridichiile sunt eficiente și pentru bolnavii hepatici, deoarece drenează ficatul, stimulează secreţia bilei, ajutând la eliminarea acesteia.
Nucile reglează nivelul tensiunii
Nucile sunt săţioase şi hrănitoare! Ca surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, aceste fructe oleaginoase combat carenţele şi menţin tonusul, fiind remedii necesare în timpul Postului. Cercetările recente au demonstrat rolul activ al nucilor în reducerea nivelului colesterolului „rău" şi în reglarea tensiunii arteriale. În Post, nucile se pot asocia cu legumele în salatele de crudităţi sau în mâncărurile de legume. Un consum zilnic de miez de nucă (de la patru-cinci nuci) previne bolile cardiovasculare.
Morcovii protejează sănătatea ochilor
Morcovii, surse valoroase de betacaroten (provitamina A), protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Ca aliment de bază în timpul Postului, această legumă rădăcinoasă completează hrana persoanelor care postesc cu vitamine (din complexul B) şi cu minerale precum calciul, fierul, potasiul şi magneziul. Preparaţi sub formă de salate, asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (un izvor de vitamina C) şi cu ulei de măsline, morcovii ţin la distanţă anemia şi astenia, afecţiuni care ne dau de furcă în sezonul rece şi în perioada Postului.
Pasta de măsline, foarte hrănitoare
Şi măslinele sunt alimente de bază în timpul Postului. Ele pot fi adăugate în salatele orientale, preparate cu legume fierte (cartofi ) şi crude ( praz, sfeclă, salată verde). De asemenea, aceste fructe pot fi consumate şi sub formă de pateu de măsline, ca aliment principal la micul dejun şi la cină. O pastă de acest fel este săţiosă şi sănătoasă.
Vinul se consumă cu moderație
Și vinul este permis în Post, atunci când se consumă cu moderaţie. În zilele cu dezlegare la vin se bea un pahar cu vin la prânz sau la cină. Acest aliment aduce beneficii pentru sănătate: combate colesterolul cel ”rău”, previne apariţia pietrelor la rinichi şi ajută în terapia unor forme de cancer.
Zilnic, câte doi litri de lichide
În timpul Postului, credincioșii trebuie să se hidrateze corespunzător: să consume zilnic câte doi litri de lichide: apă plată, sucuri de legume şi de fructe.
Peştele, un aliment de bază în Post
În zilele cu dezlegare la peşte, este indicat ca meniul să conţină peşte şi preparate din peşte gras (somon, hering, ton sau macrou).Carnea de peşte se digeră mai uşor în comparaţie cu alte tipuri de carne. Depinde şi de modul în care vrem s-o preparăm. Când este preparată la grătar sau fiartă, atunci suntem siguri că peştele îşi păstrează toate calităţile nutritive.
Opinia nutriționiștilor despre peștele prăjit
Deşi nutriţioniştii nu recomandă consumul peştelui prăjit, unii consumatori vor să se răsfeţe îndeosebi cu peştele preparat în acest mod. În astfel de cazuri, nutriţioniştii recomandă ca peștele să fie prăjit în anumite tipuri de uleiuri: de măsline, de palmier sau de rapiţă.
Carnea de peşte trebuie consumată cu încredere
Carnea de pește conține puține calorii; de aceea, poate fi consumată cu încredere, în comparaţie cu alte cărnuri: heringul are 167 calorii la 100 grame, tonul-160 calorii, iar macroul are 183calorii la 100 g.
Foarte sănătoşi sunt peştii de apă dulce, fiind şi mai săraci în calorii. De exemplu: păstrăvul are 85calorii la 100 gr, iar crapul- 83 calorii la 100 gr. Carnea de peşte previne bolile cardiovasculare, anemiile, bolile neurodegenerative şi depresiile. Peştele conţine acizi graşi Omega 3, substanţe esenţiale pentru menţinerea elasticităţii vaselor sanguine, care previn depunerile de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge. Mai mult, aceste grăsimi previn şi îmbătrânirea prematură, iar peştii de apă dulce, precum tonul, macroul, somonul, heringul şi sardina conţin Omega 3 .
Peştele afumat trebuie evitat, spun specialiştii, deoarece este greu de digerat. Totodată, fumul rezultat în timpul preparării peștelui conţine substanţe nocive.
Peștele conţine vitamina D, pentru sănătatea oaselor
Peştele gras (heringul, mai ales) este una dintre cele mai bune surse naturale de vitamina D, care menţine sănătatea oaselor. Organismul nostru produce această vitamină sub acţiunea razelor solare. Iarna însă, mai ales în timpul Postului, trebuie să mâncăm peşte. După terminarea Postului, este sănătos să consumăm şi alte alimente bogate în vitamina D: gălbenuş de ou şi ficat.
Mierea îmbunătăţeşte starea de sănătate
Mierea nu este un simplu îndulcitor. Consumată dimineaţa, la micul dejun, ea asigură corpului nostru elementele nutritive care îl energizează pentru o nouă zi de lucru. Ca şi celelalte produse ale stupului (lăptişorul de matcă, propolisul, păstura, polenul), mierea conţine elemente nutritive (vitamine, minerale, enzime, hidraţi de carbon) care prelungesc viaţa, fiind asimilate cu uşurinţă de organism.
Mierea este foarte eficientă în tratamentul bolilor de inimă, dar nu trebuie administrată în cantităţi mari şi cu ceaiuri fierbinţi. Îndeosebi în timpul Postului, specialiştii recomandă un consum de câte două linguriţe de două-trei ori pe zi, în amestec cu suc de fructe sau cu cereale şi nuci.
„În perioada Postului, în locul alimentelor interzise, postitorii trebuie să consume multe sucuri de legume, de fructe şi preparate din soia. Vitaminele, mineralele şi enzimele, conţinute de aceste alimente, ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi menţin energia. Mai mult, deoarece vitamina B 12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt indicate suplimentele de vitamina B 12 sau drojdia de bere , pentru a evita simptome nedorite, cum ar fi: oboseala cronică, dificultatea de concentrare şi palpitaţiile", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, în studiul:” Să ne hrănim sănătos în timpul Postului de Crăciun”. De asemenea, nutriționistul Eugen Giurgiu precizează că , o cură cu miere, urmată timp de 40-60 de zile, contribuie la îmbunătăţirea generală a stării de sănătate, la normalizarea compoziţiei sângelui şi la creşterea hemoglobinei.
Rețetele săptămânii
Roșii cu usturoi la cuptor-garnitură la pilafuri
Roșiile cu usturoi la cuptor sunt foarte apreciate în timpul Postului. Această mâncare se pregătește foarte ușor, este delicioasă și foarte sănătoasă. Poftă bună!
Ingrediente: 8 roşii, 5-6 căţei de usturoi, câte o legătură de mărar şi de pătrunjel, ulei, sare și piper, după gust.
Preparare: Roşiile se spală și se şterg cu un prosop. Se aşază într-o tavă unsă cu ulei. Printre roşii se pun căţeii de usturoi necurăţaţi. Se adaugă sare şi piper, după gust. Se lasă la cuptor 20 de minute, până când se înmoaie roşiile. După aceea se scoate tava din cuptor și deasupra roșiilor se presară verdeaţa tocată mărunt. Se servesc ca și garnitură la pilafuri.
Pateu de măsline
Ingrediente: 250 grame de măsline fără sâmburi, 4 lingurițe ulei de măsline , 3 lingurițe suc de măsline , 3 boabe de usturoi și un amestec de condimente: mentă, busuioc, cimbru și pătrunjel.
Preparare: Măslinele se pasează cu ajutorul mixerului. În această pastă se adaugă patru linguriţe de ulei de măsline, trei linguriţe cu suc de lămâie, trei boabe de usturoi şi un amestec de condimente: mentă, busuioc, cimbru şi păstrunjel (nu mai mult de o lingură). Pateul de măsline se păstrează la frigider.
Siropul de scorțișoară, un tonic cerebral
Acest sirop acționează ca un tonic cerebral și are un efect revigorant. Consumat zilnic, siropul de scorțișoară combate efectele degenerative de la nivelul creierului.
Ingrediente: 1 litru de apă, 3 lingurițe de pudră de scorțișoară, 500 ml de miere.
Preparare: Se pune apa la fiert; când s-a înfierbântat, se adaugă trei lingurițe de scorțișoară pudră și lăsăm să fiarbă, la foc mic, timp de 15 minute. Apoi, adăugăm 500 ml de miere și lăsăm siropul să mai scadă puțin. Siropul se toarnă cald în borcane de culoare închisă. După ce se răcesc, borcanele se păstrează în frigider.
